Ultima perioada a adus o intensificare a cazurilor ce par sa confirme prapastia dintre mediul de afaceri, nevoile acestuia si perceptia autoritatilor, modul in care inteleg sa reactioneze la solicitarile primite. Ne sunt semnalate cazuri grave de incompatibilitate, in care firme de transport sunt detinute de angajati ai Politiei, RAR, ARR sau CNADNR ori de catre rude ale acestora. Erau si inainte, dar acum, cand piata s-a contractat, iar presiunea controalelor a crescut, aceste cazuri ies in evidenta mult mai mult, constituind premisele unei concurente neloiale greu de suportat. Dar asta nu este tot. Transportatorii care ies din tara stau la cozi de cateva ore pentru a fi cantariti si, daca au ghinionul sa depaseasca, astfel, ora 24:00, trebuie sa mai cumpere rovinieta pentru inca o zi. Doar stationeaza pe reteaua nationala de drumuri, este adevarat, fara voia lor, dar ce mai conteaza – statul are nevoie de bani. Cati dintre transportatori nu au fost amendati cu sute de milioane de lei (vechi) pentru depasirea sarcinii cu cateva zeci de kg? Si asta in timp ce camioanele incarcate cu mult peste masa admisa trec nestingherite. Doar pentru acei transportatori s-au stabilit amenzi atat de mari… Sau nu? La transportul de persoane, sunt sute de autocare si microbuze care au ramas fara numere de inmatriculare, iar operatorii care le detineau au primit sute de milioane de lei amenda (pentru fiecare masina). De ce? Pentru ca a aparut o lege „anti-piraterie“, care actioneaza exact im potriva celor pe care ar trebui sa ii protejeze. Iar exemplele pot continua. Cele mai multe dintre amenzi sunt contestate si nu sunt putine cazurile in care transportatorii castiga in justitie, dar in timp ce un proces se rezolva (in viteza „ametitoare“ a justitiei din tara noastra), alte 10 sunt pornite. Amenzile sunt atat de mari, incat, practic, este usor de calculat faptul ca o masina amendata recupereaza „paguba“ in jumatate de an de munca sau poate chiar mai mult. Astfel, respectiva firma de transport ajunge sa lucreze pentru stat, pe perioada nedeterminata… Pentru ca, oricand, poate aparea o noua amenda. Aceasta situatie se generalizeaza rapid, indreptandu-se spre un alt fel de „nationalizare“. O nationalizare in care firma nu este in proprietatea statului, insa acesta are cota parte din castiguri, peste taxe si impozite. Trista situatie – mai intai sunt taxele si impozitele, foarte mari, apoi amenzile, de care nimeni nu poate scapa (legislatia incurcata are grija de acest aspect), trebuie puse la socoteala si „spagile“ (investitii rentabile, fara de care cuantumul amenzilor ar putea depasi cu usurinta posibilitatile firmei). In ceea ce priveste reactia transportatorilor, situatia pare tinuta sub control de numeroasele conflicte existente intre acestia, precum si intre patronatele care ii reprezinta. Diferite autoritati cultiva un bun dialog cu diferite patronate, in vederea unor schimbari legislative solicitate. Astfel, unii sunt „prieteni“ cu unii si altii cu altii, iar ironia face ca multe dintre actele normative discutate sa se intoarca impotriva celor care le-au solicitat. Ceva s-a schimbat insa, chiar daca exista in continuare conflicte, patronatele din transporturi au ince put sa dialogheze si este posibil ca, la un moment dat, sa se inteleaga. Iar cu cat presiunea asupra mediului de afaceri creste, cu atat sansele sunt mai mari sa se ajunga la consens. Acela ar fi un moment foarte ne placut, mai ales ca in spatele patronatelor stau tot mai multe firme a caror nemultumire a atins cote maxime.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
