UPDATE 24 martie: Guvernul a amânat ședința extraordinară programată pentru adoptarea OUG privind declararea situației de criză pe piața carburanților.
Consiliul Economic și Social (CES) a reprogramat emiterea avizului, deoarece a constatat că vicepremierul Marian Neacșu și Ministerul Justiției, Radu Marinescu, nu au dat, la rândul lor, aviz pe proiectul de act normativ.
CES a precizat pe site-ul propriu că termenul până la care poate da aviz este 6 aprilie, conform prevederilor articolului 7 alineat (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Guvernul Bolojan anunțase că va declara pe 24 martie, prin Ordonanță de urgență (OUG), criză pe piața carburanților, și va lua măsuri de temperare a scumpirilor la pompă, în condițiile în care litrul de motorină a depășit 10 lei, urmat îndeaproape de cel de benzină.
Guvernul urmează să declare criză pe piața carburanților, printr-o Ordonanță de urgență (OUG), după ce litrul de motorină se apropie de 10 lei în benzinării.
Decizia a fost luată, pe 23 martie, în ședința convocată de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei – Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare, ministrul Economiei – Irineu Darău, și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Potrivit Executivului, măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.
Printre principalele prevederi se numără limitarea la 50%, din media anului 2025, a adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea acestora, pe întreg lanțul economic, de la producători la distribuitori.
De asemenea, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, măsură menită să asigure disponibilitatea produselor pe piața internă.
Guvernul mai propune reducerea cantității de biocarburant din benzină, în încercarea de a diminua prețul final la pompă.
În paralel, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei și Consiliul Concurenței vor monitoriza permanent evoluțiile din piață și vor analiza necesitatea altor intervenții.
Bogdan Ivan: Măsurile nu vor putea compensa integral efectele perturbărilor de pe piaţa mondială
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat ulterior că măsurile pregătite de Guvern nu vor avea un impact care va tempera creşterea preţurilor, dar nu vor putea compensa integral efectele perturbărilor de pe piaţa mondială generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
„Sunt măsuri pe care le-am propus în urma consultării şi cu piaţa şi cu specialiştii din domeniu tocmai pentru a limita aceste creşteri. Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral şocul perturbaţiunilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creştere”, a declarat ministrul.
Bogdan Ivan a precizat că va fi creat un mecanism „prin care sunt zero şanse de a specula o creştere artificială a combustibililor la pompă”. Totodată, Guvernul are în vedere „eliminarea obligativităţii de minim 8% biocombustibili la benzină, lucru care, de asemenea, pune o presiune asupra preţului”.
Ministrul a amintit că Guvernul a adoptat deja „o bonificaţie de 85 de bani pe litru pentru transportatori” şi „2,6 lei pe litru reducere din acciză” pentru motorina utilizată de agricultori.
Aceasta, după ce în urmă cu două săptămâni a fost limitat la 0,31 lei/kw preţul gazelor naturale, în contextul în care acestea a crescut cu 141% în trei săptămâni de la declanşarea conflictului.
El a insitat că orice venit suplimentar la bugetul de stat trebuie returnat către firmele româneşti şi către populaţie:
„Odată cu creşterea preţurilor la combustibili, automat şi bugetul de stat a avut o creştere a încasărilor. Fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele româneşti şi la populaţie. Iar acest lucru poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de către Guvern, de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuţiei pe care o plătim fiecare la litrul de carburant”.
