Fiecare dintre noi este responsabil moral pentru propriile alegeri și responsabil legal pentru acțiunile sale, iar această responsabilitate depinde de maniera în care acționăm.
Funcționarii publici au ca principală obligație de serviciu aplicarea și respectarea întocmai a legii, dar unii dintre ei aleg să renunțe la această obligație. Mai mult decât atât, unii dintre funcționarii publici – polițiști, înțeleg să uzeze de autoritatea cu care au fost investiți în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Participanții la traficul rutier, care se intersectează cu astfel de atitudini, trebuie să conștientizeze că riscul la care se expun este mai mare dacă profită de incorectitudinea funcționarului, comparativ cu cel de a suporta consecința unei sancțiuni contravenționale.
Lipsa de integritate se plătește
Spre exemplificare, între 22 aprilie și 18 mai 2016, lucrători de poliție din cadrul Poliției Municipiului Piatra Neamț au fost desemnați să efectueze activități de prevenire a evenimentelor rutiere cauzate de excesul de viteză. În acest context, lucrătorii de poliție menționați au ales să nu respecte această obligație și au acceptat sume de bani, cuprinse între 50 și 400 de lei, de la mai mulți conducători auto opriți în trafic pentru depășirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind constatarea și sancționarea contravențiilor la regimul circulației.
Participanții la trafic au beneficiat, inițial, de atitudinea lipsită de integritate a polițiștilor, reușind să îi determine pe aceștia fie să nu aplice o sancțiune, fie să falsifice procesele verbale de constatare a contravenției, cu ocazia întocmirii acestora, prin atestarea în cuprinsul lor a unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv consemnarea unei alte abateri decât cea constatată, în scopul neaplicării unei amenzi sau a sancțiuni suplimentare de suspendare a dreptului de a conduce pe drumurile publice.
Aceste alegeri greșite au condus la condamnarea definitivă, în 2018, a celor 8 lucrători de poliție pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată și fals intelectual în formă continuată, dar și a 39 de inculpați (participanți la traficul rutier) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, dintre care 9 și pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual.
Ce spune legea
Art. 289
(1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Art. 290
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mită.
(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Participanții la traficul rutier din exemplul prezentat au identificat disponibilitatea lucrătorilor de poliție de a primi sume de bani și, pentru a nu fi sancționați, au profitat de această atitudine, comportament motivat atât de nevoia lor de păstrare a dreptului de a conduce, cât și de cuantumul ridicat al amenzilor contravenționale prevăzute de legislația în vigoare. Rigoarea legii penale se întinde și asupra acestui comportament al participanților la trafic, astfel că, în locul unei sancțiuni contravenționale, cei 39 de conducători auto au primit o pedeapsă cu închisoare.
Vă reamintim că Direcția Generală Anticorupție vă pune la dispoziție Call center-ul anticorupție 0800.806.806.
Comisar-șef de poliție Viorela BUCUR
Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Prevenire
