Trei zile si doua nopti. Cam atat a durat perioada mea de votare. Sa fiu mai explicit! De ani de zile, acolo unde se intampla ceva si este necesar curentul electric, hop si noi!
Adica, vrea careva sa vada un meci in nocturna, venim si noi cu grupurile electrogene pentru a oferi asistenta in caz ca se intrerupe curentul pe stadion iar gazdele nu vor sa piarda meciul precum Rapiduletul lui Copos intr-o seara de trista amintire din Cupele europene. Trebuie sa va spun ca nu sunt rapidist. Nu, tin cu Bayern! Pana acum catva timp, tineam si cu Germania, dar, de cand cu amestecul lui Tante Merkel in bucataria mea interna, mi s-a cam luat. Adica n-am chef sa-mi spuna cineva la mine in casa unde sa tin facaletul sau sa se bage peste mine daca am chef de-o palinca sau chiar mai multe. La urma urmei, e ficatul meu si fac ce vreau! Nemtii au vaga impresie ca li se datoreaza din partea noastra respect si supunere, desi nu este deloc asa! Ca sa nu ne ducem prea departe in istorie, sa ne aducem aminte doar de faptul ca in primul razboi din secolul trecut au stat calare pe noi, aparand drepturile imperiului Habsburgic la niste teritorii care nu-i apartinusera niciodata decat prin dreptul fortei, pana cand au primit-o peste bot pe la Marasesti si Oituz! Dupa care, in cel de-al doilea, au dat patruzeci si ceva de mii de kilometri patrati din teritoriul Transilvaniei Ungariei, cu tot cu populatia aferenta, de parca ar fi fost ai lor, precum si toata Basarabia lui Stalin. Dupa care au luat pe bani pe care nu i-au platit nici pana acum petrolul si granele romanesti pentru a-si sustine efortul de razboi din Rasarit. Dupa ce au luat-o pe carca, ne-au caracterizatr drept “curve”, uitand sa precizeze cine pe cine a vandut mai intai sau in ce fel au dezarmat armatele romanesti pe frontul Stalingradului pentru a si le innarma pe cele proprii. Sau cum le-au luat caii acestora pentru a-i manca sau a-i folosi la tractiune in “cea mai motorizata armata din lume”, dar care avea divizii intregi deplasate cu caruta! Sau cum le-au dezbracat pentru a-si imbraca proprii soldati! Acuma stiti cum e: hotul striga hotii, iar obraznicul mananca praznicul!
Oricum, parca era vorba despre votul parlamentar din data de 9 decembrie 2012. Asa ca sa revenim la oile noastre! Joi, 6 decembrie, am onorat comanda de a plasa cate un grup electrogen in incita primariilor sectoarelor 1, 2 si 3, precum si la BEC. Cu alte ocazii, aveam grupuri si la celelalte primarii, insa, intre timp, capacitatile manageriale ale celor care ne conduc si-au facut datoria, asa ca ne asteptam ca la urmatoarele alegeri sa ducem grupuri doar la BEC. Sau nicaieri. Om vedea! Asa ca joi, inainte de alegeri, eu am dus doua grupuri. Unul la sectorul doi iar celelalt la BEC, adica in incinta Casei Scanteii sau Palatul Presei Libere… sau cum vreti dumneavoastra sa-i ziceti. Baietii cu sarmele de la Enel le-au legat in instalatie, s-au facut probe, s-a stabilit ce si cum, dupa care am plecat fiecare pe la casele noastre in asteptarea zilei votarii, cand intram in schimburi de cate douasprezece ore, in timpul carora trebuia sa asiguram buna functionare a grupului electrogen pe care il deserveam fiecare. Pentru mine, serviciul respectiv a cazut la BEC, de noapte. Sarcina era sa suplinim lipsa curentului electric in cazul in care reteaua care deservea BEC-ul cadea, lucru aproape imposibil in conditiile in care respectivul palat are cel putin trei posturi de alimentare si este legat cu vreo cinci cabluri direct de statia de inalta tensiune Pajura. Ca sa cada Palatul, trebuie sa cada statia, ca sa cada statia, trebuie sa cada cel putin jumatate de Bucuresti, ca sa cada jumatate din Parisul nostru dambovitean, ar trebui sa ne bombardeze americanii cu bombe cu grafit ca la Sarajevo sau sa vina extraterestrii cei rau-intentionati, ceea ce mi se pare cel putin improbabil in viitorii doi, trei ani cat timp il mai avem pe Basescu, cel care le stie si le poate pe toate! Dupa aceea, daca vin omuletii astia verzi, eu sunt primul care vreau sa plec de aici! Dar sa nu anticipam! Din spusele mele anterioare, ati dedus ca grupul nostru electrogen este o frectie la piciorul de lemn al democratiei romanesti, dar, daca-i ordin, cu placere! Esential este ca putem sustine fara probleme BEC-ul si telefonia aferenta. Restul, Dumnezeu cu mila!
Prima noapte, adica aia dintre duminica votarii si luni am petrecut-o intr-un Mitsubishii L200, in care mi-am montat o aeroterma electrica ca sa nu inghet complet, in timp ce urmaream cum ninge. Rezultatul votului nu ma interesa nicidecum, pentru ca era previzibil dupa felul idiot, poltron si nesimtit in care se purtase garnitura conducatoare a Romaniei in mandatele domnului responsabil cu coasa, ca si cu lectiile de sluj in fata presedintelui. In timp ce priveam zapada asezandu-se in curtea interioara a Palatului, in care eram postati, ascultam din cand in cand radioul si-mi dadeam seama ca desi prezenta la vot nu va atinge cotele de la referendum, partidul domnului Basescu se va duce la fund precum flota romaneasca. E foarte adevarat ca flota romaneasca nu s-a dus la fund, ci a disparut cu ajutorul, dezinteresat fireste, al diversilor ministri din perioada respectiva, printre care se afla si actualul domn presedinte. Singura deosebire dintre flota noastra si partidul domnului Basescu este ca acesta nu a disparut. Nu inca!
Dimineata mi-am luat picioarele la spinare si am decolat la firma, cu gandul sa ma urc in propria taraboanta si sa ma duc acasa. Nttzz! Trebuia sa ma intorc la sediul sectorului unu si sa iau de acolo un grup pentru ca procesul electoral de acolo se incheiase. Normal ca m-am intors! Adica, nu e normal, dar nu mai avea cine sa faca treaba asta, asa ca am tulit-o spre cladirea Primariei sectorului unu, care, de fapt, nu e a primariei, ci este inchiriata, pentru ca primaria este atat de saraca incat nu-si permite un teren pe care sa-si construiasca o cladire, asa ca plateste lunar chirie pentru propriul sediu. Vreo 200.000 de euro…! Saracie mare! Am cuplat grupul si m-am intors la autobaza.
A doua noapte, am petrecut-o in acelasi decor, numai ca am schimbat masina, adica mi-am luat propria taraboanta la plimbare, pentru ca a doua zi de dimineata sa plec direct acasa pentru a nu mi se mai intampla ca in bancul ala cu mosul care isi duce la groapa baba care-l chinuise o viata intreaga si, din neatentia celor care carau sicriul, acesta loveste un stalp, iar baba se trezeste… Adica, mai pe romaneste spus, nu mai aveam chef de ore suplimentare a doua zi de dimineata!
A doua zi pe la pranz, am aflat ca nu mai era nevoie sa ma duc din nou seara la munca, ca trebuia sa revin la autobaza in program normal, adica in dimineata urmatoare, ca rezultatul votului era clar si catastrofal pentru fosta putere si ca domnul Ponta voia nu stiu ce colaborare cu UDMR-ul. Dupa ce mi-a trecut lovitura de maciuca pe care o primisem in scafarlie la auzul unei asemenea enormitati, am deschis de urgenta volumul trei din “Ultima republica” a domnului Victor Suvorov, volum intitulat premonitoriu “Dezastrul” si am citit urmatoarele: “Hitler avea un steag rosu. Si Stalin avea un steag rosu. Hitler conducea in numele clasei muncitoare, partidul lui Hitler se numea “muncitoresc”. Stalin conducea tot in numele clasei muncitoare, sistemul sau de conducere se numea in mod oficial “dictatura proletariatului”… Hitler construia socialismul. Si Stalin construia socialismul… Hitler avea un plan cvadrianual. Stalin – unul cincinal. Congresele partidului lui Hitler au fost transformate in grandioase reprezentatii. Si ale lui Stalin la fel… Si tot asa… Iar acum vine intrebarea: noi pe cine am votat? Pe Hitler sau pe Stalin?…Pentru prima data dupa 23 de ani, am votat – contrar tuturor convingerilor mele – cu stanga politica. In combinatie, e adevarat, cu reprezentantele dreptei, dar totusi stanga. Retinerile mele din anii anteriori s-au dovedit bine fondate. Fara interventia, banuiesc dura, a liderului Partidului National Liberal, ne-am fi trezit cu maghiarii in guvern! Concluzia venita dupa 37 de ani de sosea este extrem de dura, dar a dracului de adevarata: curva tot curva ramane! Ce s-a intamplat ulterior nu mai are nici o importanta. Idiotii asteapta Apocalipsa mayasa in timp ce oamenii cu toate tiglele pe casa o urmaresc pe cea din Romanica. Eu am hotarat ca de Apocalipsa sa stau acasa. O sa fiu de serviciu in caz ca se intimpla ceva. Cade vreun asteroid, vine vreun tsunami, vreun cutremur, Nibiru, ne bombardeaza americanii cu cine stie cu ce raze prin sistemul HAARP sau ne taie rusii gazele, ca pe ale noastre le-am dat austriecilor pe doi banuti, ori ploua cu sarmale si ajunge vreun demnitar la urgenta cu Smurdul. Sunt pregatit pentru orice si ramane cum am zis. De Apocalipsa stau acasa!
Laurentiu MIREA
Sofer Electrica
13-23 decembrie 2012
Ma inclin!! Felicitari,d-le Mirea,pentru tot! Incepand cu acuratetea folosirii lb. romane si sfarsind cu…vioiciunea si stilul nonconformist!