Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, că a semnat decretele de numire în funcţii pentru toţi cei 6 procurori nominalizaţi de premierul Victor Ponta în funcţiile de conducere din Parchete, ei primind aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Este vorba despre:
- Tiberiu Niţu – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) (avizat cu majoritate de voturi în CSM);
- Dimitrie Bogdan Licu – prim adjunct al procurorului general al PÎCCJ (avizat în unanimitate de CSM);
- Codruţ Olaru – adjunct al procurorului general al PÎCCJ (avizat îăn unanimitate);
- Laura Codruţa Kovesi – procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) (avizată în unanimitate);
- Alina-Mihaela Bica – procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) (avizată cu majoritate de voturi );
- Elena Giorgiana Hosu – adjunct al procurorului şef al DIICOT (avizată cu majoritate de voturi în CSM).
Şeful statului a anunţat că a avut discuţii cu toţi cei şase, cărora le-a cerut: 1. Să facă echipă. 2. Să ridice nivelul de eficienţă, dar şi nivelul calitativ al luptei anticorupţie, în special a corupţiei la nivel înalt. 3. Lupta împotriva crimei organizate.
Punct de plecare: standard minim
“Am stabilit cu toţi cei şase că ceea ce s-a întâmplat până în prezent în lupta anticorupţie, dar şi în lupta cu crima organizată reprezintă standardul minim, iar ei pleacă de pe o platformă a rezultatelor minime obţinute până acum în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Aşteptarea mea de la ei este să ridice nivelul de eficienţă în ambele domenii”, a spus Băsescu.
El a adăugat că i-a atenţionat pe toţi procurorii că “dincolo de condamnarea celor vinovaţi pentru fraude, pentru crimă organizată, pentru acte de corupţie este extrem de important, la fel de important precum condamnarea celor care au încălcat legea, şi recuperarea daunelor produse”.
“Din acest punct de vedere, le-am solicitat să utilizeze în mod major procedura de confiscare extinsă, pentru care există lege. Nu avem nevoie de modificarea Constituţiei. Confiscarea extinsă există în lege”, a completat Băsescu.
Niţu nu a fost un târg de nerefuzat
Cât despre desemnarea lui Tiberiu Niţu, şeful statului a insistat că „nu era un târg de nerefuzat, a fost o soluţie”. „Întotdeauna între mine şi ministrul Justiţiei a existat o discuţie înainte de numirea procurorilor. În cazul procurorilor propuşi de doamna Pivniceru, am respins propunerile pentru că această discuţie nu a avut loc”, a vrut să justifice el de ce l-a respins pe Niţu prima dată.
„Discutând, din nou cu dl Niţu – pentru că am mai avut discuţii cu dânsul când a fost adjunct – m-am convins că justiţia nu se va prăbuşi şi nu va fi pusă sub control politic”, a adăugat şeful statului.
Revoluţia, pe tapet
Acum, Băsescu îi cere lui Niţu un răspuns până anul viitor: în ce cadru s-a luat decizia politică la Revoluţie să fie scoasă Armata?
“Pentru dl procuror Niţu am avut o solicitare specială, dincolo de aceea de a face echipă cu cei doi adjuncţi pe care îi are, cu procurorul Bogdan Licu şi cu procurorul Codruţ Olaru. Deci, dincolo de solicitarea de a face o bună echipă, am avut o solicitare specială, care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică – decizia militară ştim cine a luat-o: ministrul Apărării din acea vreme – dar cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului şi mai ales armata cu muniţie de război”, a spus şeful statului.
Pentru istorie
El admite că “este dificil să stabileşti exact cine a tras, care este militarul care a tras -nu ai expertize balistice”, dar susţine că “istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică, ca, la Revoluţie să fie scoasă Armata, cu muniţie de război, împotriva manifestanţilor”.
“Este un răspuns, pe care dl procuror general Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor. Şi a doua întrebare: care este cadrul în care s-a luat decizia politică de a fi înarmate gărzile patriotice, cu armament şi cu muniţie de război. Nu ştiu în ce măsură vor găsi persoane vinovate că au tras, dar sunt două decizii politice esenţiale, care au generat victime, peste 1.000 de victime, este adevărat, pentru cei de la Timişoara lucrurile s-au clarificat în instanţă, dar, despre ce s-a întâmplat la Bucureşti şi în alte părţi, încă nu ştim mare lucru. Aceste două răspunsuri trebuie să mi le dea dl procuror general Niţu, într-un timp rezonabil”, a spus Traian Băsescu.
Până să lămurească Niţu aceste aspecte, statul român este obligat de CEDO să plătească despăgubiri victimelor represiunii de la Timişoara.
Culmea este că Tiberiu Niţu se afla în armată în timpul evenimentelor din Decembrie ’89 şi apăra sediul Televiziunii Române. Motiv să îşi scoată ulterior certificat de revoluţionar şi să intre în posesia a 8.000 mp de teren în baza Legii recunoştinţei eroilor martiri. Şi, desigur, să primească indemnizaţia de revoluţionar.
Magda SEVERIN
