Un Master Plan, 9 miniștri

master-plan-hartaLa un an și două luni de la avizul Comisiei Europene (iulie 2015) Guvernul a aprobat astăzi Master Planul General de Transport al României, pe baza căruia Ministerul transporturilor va putea accesa fondurile europene din exercițiul financiar 2014 – 2020 (din care au trecut deja 2 ani).

Este un “document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal”, precizează Executivul.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

Nu în ultimul rând, adoptarea Mater Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.

Sorin Bușe: Guvernul Cioloș și-l asumă

Iată și declarațiile făcute de ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, după ședința Executivului:

“Acest guvern a aprobat prima strategie de infrastructură de transport pe care România o va avea în următorii ani.

Master Planul analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport şi constituie un instrument strategic de planificare a investiţiilor majore ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară naţională.

Master Planul securizează, practic, construcţia a peste 6.800 de km de drum, din care peste 1.500 de km de autostradă şi peste 1.300 de km de drum expres. De asemenea, securizează modernizarea a peste 5.000 de km de cale ferată, a 15 aeroporturi şi a 32 de porturi.

Master Planul se impune ca o condiţie ex-ante a finanţării în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare. Are ca model de decizie modelul naţional de transport, care utilizează date de  natură economică, demografică şi de transport pe baza căruia se determină prognozele de trafic pentru toate modurile de transport. În acest mod sunt prioritizate proiectele.

Pe lângă aceste proiecte de construire şi modernizare a infrastructurii în Master Planul General de Transport sunt prevăzute şi proiecte de îmbunătăţire a serviciilor pentru toate modurile de transport, adică achiziţionarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziţionarea navelor de dragaj sau intervenţie în sectorul naval, a echipamentului de siguranţă şi securitate în domeniul aerian.

Acest raport privind Master Planul General de Transport va avea asociat un plan separat de implementare a proiectelor, care va defini programul de eşalonare a proiectelor. Planul de implementare va lua în considerare gradul de maturitate al proiectelor, precum şi eligibilitatea la diversele surse de finanţare, criterii care au fost incluse în evaluarea multi-criterială utilizată la prioritizarea proiectelor din cadrul Master Planului.

Master Planul General de Transport a fost elaborat în conformitate cu recomandările Comisiei Europene şi în cooperare cu Jaspers şi a fost agreat cu Comisia Europeană.

A fost propus în spaţiul public acum 4 ani, a fost dezbătut şi anul trecut. Acest guvern îşi asumă Master Planul. Deci, nu este numai viziunea guvernului Cioloş, este asumarea unui proiect social care a fost dezbătut şi în parlament şi pe care noi ni-l asumăm pentru implementare.

Sursa de finanţare o să fie multiplă. O să fie surse de la fonduri europene nerambursabile, o să fie de la bugetul de stat şi sunt şi alte surse de finanţare independente pe care le considerăm în funcţie de proiect şi de necesităţi”.

Un Master Plan, 9 miniștri

În 12 aprilie 2012, ministrul de atunci al Transporturilor, Alexandru Nazare (PDL), anunța semnarea a două proiecte de consultanță pentru elaborarea Master Planului General de Transport al României și pentru managementul POS-T.

Între timp s-a instalat la putere Guvernul Ponta, cu primul său ministru: Ovidiu Silaghi (la vremea aceea membru PNL – ulterior a intrat în PSD iar apoi în ALDE). 

Comisia Europeană (CE) a atras atenţia încă din anul 2013 că Acordul de Parteneriat care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari din exerciţiul financiar 2014 – 2020 nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi gata şi că există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui document.

Un prim proiect al Acordului transmis în iunie 2013 către Bruxelles – când ministru al Transporturilor era altcineva: Relu Fenechiu (PNL) -, dar fără Master Plan, a fost făcut praf:este incoerent şi fără priorităţi clare”, a transmis CE, solicitând refacerea documentului.

Fenechiu s-a bătut cu pumnii-n piept că va termina documentul până în octombrie, dar n-a mai apucat, fiind condamnat la 5 ani de închisoare.

Următorul ministru al Transporturilor abia se familiarizase cu „bucătăria” ministerului când a trebuit să plece, odată cu toţi miniştrii PNL, la ieşirea de la guvernare, în martie 2014. Ramona Mănescu, spunea, la părăsirea ministerului, că avea Master Planul aproape finalizat.

Îi atrăsese public atenţia, în februarie, Traian Băsescu: Guvernul a uitat de master plan şi de fondurile de coeziune

Minciunile lui Şova și Ponta

Dan Şova (PSD) a preluat portofoliul Transporturilor în martie a.c. şi chiar în prima sa conferinţă de presă a anunţat că va da gata până în 15 aprilie Master Planul General de Transport.

La termenul scadent, Şova a prezentat presei doar un calendar de finalizare a documentului, precum şi 29 de tronsoane de autostrăzi propuse pentru „testare”, printre care şi „Bombonica” Bucureşti – Alexandria.

Premierul Victor Ponta a şi plusat, în şedinţa Guvernului din aceeaşi zi de 15 aprilie, spunând o minciună şi mai gogonată: “M-a anunţat astăzi ministrul Şova că, în sfârşit, Master Planul de Transport, lista proiectelor considerate admise pentru Masterplanul de transport – e vorba de 530 de proiecte (264 “modelabile”, adică cu orizont de timp pentru implementare 2030, n.r.)  de transport rutier, feroviar, naval, aerian şi intermodal – vor fi puse în dezbatere publică şi, pe baza acestora, România va transmite mai departe către Comisia Europeană proiectele concrete, după dezbatere publică şi după toate procedurile”.

Dacă ar fi vrut să-i convingă pe experţii europeni că autostrăzile comandate de baronii locali sunt de strictă necesitate, junele Şova ar fi eşuat, dar nici nu i-a trecut prin cap să facă asta. Singurul lui ţel a fost să comande rapid studiile de fezabilitate pentru 10 autostrăzi noi, cu 78 de milioane de euro, pentru ca unele firme cliente politic să încaseze nişte bani de la stat – lucru reclamat şi de Traian Băsescu, pe vremea când era președintele țării.

Astfel, termenul de graţie acordat de experţii Comisiei Europene – sfârşitul lunii aprilie – a fost ignorat din start: Şova ştia că proiectele considerate de Şova şi baroni prioritare în infrastructura de transport nu ar fi primit niciodată finanţare europeană.

Lui Șova i-a succedat în funcție Ioan Rus, iar Master Planul a fost în centrul unui mare scandal: Rus a prins în proiect Autostrada Sibiu – Pitești ca drum expres, spre disperarea transportatorilor.

Documentul final a luat însă în considerare criticile şi cerinţele transportatorilor, astfel că tronsonul Sibiu-Piteşti nu va mai fi drum expres, aşa cum apărea în proiectul lansat în dezbatere publică la 1 octombrie 2014, ci autostradă, pentru întregirea Coridorului IV Paneuropean – cum au cerut, de altfel, şi experţii CE.

Nu ştim dacă rezultatul alegerilor prezidenţiale (când Victor Ponta a pierdut în fața lui Klaus Iohannis) a fost decisiv în această schimbare de macaz pe care nu doreau să o facă nici ministrul Transporturilor, Ioan Rus, nici premierul Victor Ponta, în timpul dezbaterii publice a proiectului.

Corecţii

După un an şi jumătate de întârziere, Guvernul Ponta a aprobat în 25 februarie 2015 Memorandumul privind Master Planul General de Transport. În 10 martie, Ioan Rus le-a prezentat comisarului european Corinei Creţu şi experţilor de la Bruxelles varianta finală a Master Planului, însă documentul nu a scăpat de corecții.

Reprezentanţii CE au cerut ca acestea să fie operate până în 9 aprilie, însă abia în iulie au dat ok-ul. Între timp, fusese instalat la cârma Ministerului Transporturilor Iulian Matache. Mandatul său de câteva luni ar fi fost marcat de un mare anonimat dacă nu s-ar fi ambiționat să nege că Lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu are probleme de construcție.

Până al urmă, în 7 septembrie 2015, a ordonat demolarea celor 200 de metri – a căror reconstruire nu este gata nici astăzi. Înainte de a pleca din guvern., Matache a făcut publice rezultatle Corpului de control al MT, care arătau că vinovatul este CNADNR, condus la acea vreme de Narcis Neaga.

În decembrie 2015, odată cu venirea Guvernului Cioloș, la șefia Ministerului Transporturilor a fost numit Dan Costescu. Specialist în vorbe goale și vizite pe șantier, “tehnocratul” fusese numit anterior, de Guvernul Ponta, director general la CFR SA. În februarie, Costescu anunța că “în aprilie voi trimite Parlamentului Master Planul, pentru a fi aprobat prin lege”.

Nu s-a întâmplat așa nici. Costescu a rezistat decât 7 luni, fiind demis de premierul Dacian Cioloș. Abia după venirea lui Sorin Bușe la conducerea Ministerului Transporturilor a fost aprobat, în sfârșit, dar nu prin lege, în Parlament, ci prin Hotărâre de Guvern.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.