Înainte de aprobarea bugetului de stat pentru 2014, Guvernul a aprobat, joi, modificarea Codului Fiscal, cu prevederi anunțate recent, care vor asigura venituri suplimentare de circa 5 miliarde de euro, în principal din majorarea accizelor – prin schimbarea modalităţii de calcul a acestora -, ce vor creşte cel mai mult la carburanţi după a fost instituită şi o nouă acciză, de 7 eurocenţi pe litru, care va merge într-un fond special pentru construirea de autostrăzi. Alte modificări operate în Codul fiscal sunt majorarea redevenţelor şi introducerea impozitului pe construcţiile speciale – din acesta din urmă Executivul calculând un câştig de 488 miloane lei.
Astfel, noul pachet de măsuri fiscale prevede creșterea accizelor cu 7 eurocenți/litru la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină și kerosen.
Altă măsură se referă la cota impozitului pe construcții speciale, care va fi de 1,5% din valoarea acestora. Impozitul asupra valorii construcțiilor se datorează începând cu prima zi din 2014, iar calculul și declararea acestuia se efectuează de contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.
Valoarea cotei datorate este de 1,5%, plata urmând să fie efectuată în două rate egale, până la data de 25 mai și 25 septembrie, inclusiv.
Impozitul asupra valorii construcțiilor speciale reprezintă venit la bugetul de stat, iar baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, “evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor”.
Excepţii la impozitul pe construcţii speciale
Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantațiile pomicole și viticole, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, instituțiile publice, asociațiile, fundațiile și celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum și clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.
De asemenea, deduceri din baza impozabilă vor exista pe valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri de către contribuabil sau proprietar, după caz, sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale, prevede documentul.
Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere atât evitarea dublei impuneri, cât și stimularea agenților economici care administrează construcții din domeniul public, de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.
Pe de altă parte, sunt vizate de noua bază de impozitare contribuabilii persoane juridice române, persoane juridice străine care desfășoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediu social în România înființate potrivit legislației europene.
Schimbarea modului de calcul la accize
Totodată, în urma negocierilor din 4 noiembrie cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, Guvernului a stabilit ca din acest an, în situația în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cel din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor și a impozitului la țițeiul din producția internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit titlului VII în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent.
Valoarea se actualizează cu media anuală a indicelui prețurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, până la data de 15 octombrie. Pentru anul 2014, media anuală a indicelui prețurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%.
Prin această prevedere, se urmărește păstrarea valorii reale a încasărilor din accize, ținând cont și de inflație, argumentează autorii proiectului de modificare a Codului fiscal.
Noi reglementări la impozitul pe profit
La impozitul pe profit este prevăzută schimbarea anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exercițiului financiar, concomitent cu stabilirea de reguli corespunzătoare privind calculul, declararea și plata impozitului pe profit datorat în anul fiscal de tranziție, precum și în anii următori.
Noi măsuri fiscale vizează şi includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, precum și includerea în categoria veniturilor neimpozabile a dividendelor primite de la o persoană juridică străină situată într-un stat terț cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține, la data înregistrării acestora, potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
Regimul fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea a fost revizuit în sensul reglementării mecanismului de reportare și deducere, în următorii 7 ani consecutivi, a sumelor care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit al anului fiscal respectiv. Prin instituirea acestui mecanism, se acordă dreptul de deducere, din impozitul de profit, pentru sumele aferente sponsorizării și în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării.
În actul normativ se mai arată că “având în vedere dificultățile întâmpinate de persoanele juridice care au ca obiect de activitate consultanța și managementul legat de aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, dar care nu realizează din activitatea desfășurată astfel de venituri, au fost modificate condițiile de încadrare a unei persoane juridice române în categoria IMM-urilor, în sensul introducerii condiției de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă ponderea veniturilor realizate din consultanță și management este peste 20%”.
Majorarea redevenţelor
Cotele de redevență, atât cele în cotă procentuală din valoarea producției miniere, cât și cele stabilite ca echivalent euro pe unitate de producție minieră, vor fi majorate, de la 1 ianuarie 2014, cu 25%, cu excepția celei pentru metale nobile, în cazul cărora majorarea urmează să fie de 50% față de cota procentuală în vigoare.
Aplicabilitatea cotelor, astfel majorate, are în vedere toate actele de concesiune în baza cărora se pot realiza activități miniere de exploatare, respectiv licențele de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, licențele de concesiune/dare în administrare pentru explorare, cu exploatare experimentală, precum și permisele de exploatare.
Redevența minieră cuvenită bugetului de stat se stabilește la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare. Aceasta va fi:
* o cotă procentuală de 5% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice;
* o cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile;
* echivalentul în lei a 0,875 euro pe unitatea de producție minieră pentru substanțe nemetalifere;
* echivalentul în lei a 0,4375 euro pe unitatea de producție minieră pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale;
* echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producție minieră pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase;
* echivalentul în lei a 0,6875 pe unitatea de producție minieră pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită;
* echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental și granodiorit ornamental;
* echivalentul în lei a 3,125 euro pe unitatea de producție minieră pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale;
* echivalentul în lei a 3,75 euro pe unitatea de producție minieră pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale și echivalentul în lei a 1,0 euro pe unitatea de producție minieră pentru săruri haloide.
Magda SEVERIN
