DOCUMENT. Guvernul vrea să mărească accizele la carburanţi de la 1 septembrie

Printr-un proiect de Ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal, lansat marți în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, Guvernul vrea să majoreze accizele la carburanţi, începând cu 1 septembrie, cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină.

foto: Jean-Mihai Pâlșu

Argumentul este că nivelul încasărilor a scăzut considerabil în primul semestru, după eliminarea supraccizei şi reducerii TVA, promise de PSD în campania electorală și pe care le-a vrut amânate, dar fostul premier Dacian Cioloș nu le-a acceptat până la predarea mandatului, în 5 ianuarie.

Proiectul Ordonanței prevede, printre altele (vezi la finalul articolului), majorarea taxelor pentru carburanţi astfel încât, până la finalul anului, acciza la benzină cu plumb să fie 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri, faţă de momentul prezent în care valoarea acesteia este de 2.530 lei/tonă şi 1.948,23/1,000 de litri.

În cazul benzinei fără plumb, acciza ar urma să fie, de la 1 septembrie, de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri. În prezent, taxele sunt de 2.151,13 de lei/tonă şi 1.656,36 de lei/1.000 de litri.

În cazul motorinei, acciza va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. Valoarea actuală este de 1.796,53 de lei/tonă, respectiv 1.518,04 de lei/1.000 de litri.

Până la sfârșitul anului va fi acoperită o “gaură” de 11,4 miliarde lei

În acest fel, până la finalul anului la bugetul de stat ar intra 11,41 de miliarde de lei.

În Nota de fundamentare, Ministerul Finanţelor susţine că măsura este luată pentru menţinerea preţurilor produselor petroliere competitive în regiune.

„Pentru benzină şi motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016 sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislaţia Uniunii Europene. Astfel, în situaţia în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ar depăşi valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină şi motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene pentru aceste produse accizabile. Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, faţă de semestrul I al anului 2016 a rezultat faptul că în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796,55 lei”, se arată în expunerea de motive.

Ministerul de Finanţe precizează că deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634.348.226,27 lei, respectiv 223.661.683,68 lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

„Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) şi Bulgaria (0,961 euro/litru). Dacă România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria. Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria”, se mai arată în expunerea de motive.

Ca urmare a diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017 s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, România înregistrând cea mai redusă pondere a taxelor în preţul de carburanţi din UE, mai arată Finanţele.

Alte modificări ale Codului fiscal

Proiectul de Ordonanță pregătită de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, prevede și alte modificări ale Codului fiscal:

  • Veniturile realizate de persoanele fizice din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu vor mai fi impozitate.
  • Impozitul pe dividende pentru microîntreprinderi şi pentru dividendele date între persoanele juridice române vor fi eliminate.
  • Impozitul pe venit nu va mai fi plătit de medici începând cu 1 ianuarie 2018, indiferent daca veniturile sunt din salarii sau din activităţi independente.
  • Vor fi scutite de la plata impozitului pe teren terenurile agricole lucrate, iar pentru terenurile agricole nelucrate timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 100 lei/ha, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.
  • Se elimină impozitul pe mijloacele de transport agricole de tipul tractoarelor, utilajelor agricole și altor mijloace de transport agricole, utilizate efectiv în domeniul agricol, deținute de către persoanele fizice autorizate care obțin venituri din activitatea agricolă, precum și de către persoanele juridice care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: – au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, “agricultură”; – au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli venituri și cheltuieli din această activitate.
  • Se stabilesc unei noi reguli privind încadrarea veniturilor din activități independente ca fiind obținute din România sau din străinătate, astfel:

1. Veniturile din activități independente sunt considerate ca fiind obținute din România, în funcție de locul desfășurării activității, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.

2. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.

  • Se deduc cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora. Prevederea se adresează băncilor şi vizeată reducerea sumelor ce pot fi deduse din impozitul pe profit ca urmare a vânzării creditelor neperformante către recuperatori.
  • Impozitul anual al reprezentanţelor firmelor străine în România se transformă din euro în lei.

Download (ProiectOrdonantaCodfiscal_08082017.pdf - PDF, 116KB)

Download (NFProiectOrdonantaCodfiscal_08082017.pdf - PDF, 166KB)

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.