Modificarea OUG nr. 34/2006, aprobată prin lege de Camera Deputaţilor – for decizional – şi intrată în vigoare la 1 iulie, aduce noi surprize: anumite regii autonome şi companii naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii. Parlamentarii au argumentat că structurile respective lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general, iar impunerea regulilor de achiziţii publice le poate bloca.
Concret, scoaterea regiilor autonome şi a companiilor naţionale din categoria autorităţilor contractante a fost posibilă printr-un amendament introdus de deputaţi ai grupurilor parlamentare aparţinând PSD, PNL şi minorităţilor naţionale, la ordonanţa adoptată de Guvern la sfârşitul anului trecut privind modificarea sistemului de achiziţii publice reglementat de OUG nr. 34/2006.
Totul a fost posibil după ce, în aprilie, operatorii aerieni fuseseră scoşi de pe listă, astfel încât TAROM să îşi poată asigura rapid flota de aeronave, fără a mai ţine licitaţie – după ce trăsese de timp până în pragul expirării contractului încheiat pe 1 an.
De aici a fost un simplu pas.
Pentru a respecta, totuşi, principiile prevăzute de Tratatul Comisiei Europene, parlamentarii au prevăzut ca, atunci când atribuie contractele de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări a căror valoare estimată depăşeşte pragul achiziţiilor directe, regiile autonome sau companiile naţionale să elaboreze “norme procedurale interne care să asigure respectarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, transparenţei, proproţionalităţii şi recunoaşterii reciproce”.
Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.
Magda SEVERIN
