Statul poate accelera sau frâna activitatea economică. Fără îndoială, măsurile fiscale avute în vedere pentru acest an se vor reflecta atât în mod direct, în activitatea companiilor de logistică și transport, cât și indirect, prin intermediul clienților sau al furnizorilor, care vor trebui, la rândul lor, să se adapteze modificărilor. Iată principalele schimbări.
– Salariul minim brut a crescut de la 1.900 de lei, la 2.080 de lei, pentru angajații fără studii universitare, și la 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare, dar care lucrează în domeniu și au o vechime profesională de minimum un an.
– Salariul minim brut al angajaților din construcții a fost majorat la 3.000 de lei, dacă firma obține cel puțin 80% din venituri din construcții, în fiecare lună. Acești angajați vor fi scutiți de plata cotei de 3,75% către Pilonul II de pensii, pentru perioada ianuarie 2019 – decembrie 2028.
Benzina comercializată trebuie să conțină 8% biocarburant, față de 4,5% anterior, lucru care poate crește prețul la pompă.
– Toate amenzile trebuie virate într-un cont unic, cu excepția celor de circulație, în cazul cărora sistemul este în faza de proiect – pilot. Contul unic este 50.09.01 pentru amenzile aplicate persoanelor rezidente în România și 50.09.02 pentru cei care nu au domiciliul în România. Sumele încasate vor fi virate către bugetul local sau de stat, în cel mult două zile de la plată.
– Perioada de restituire a banilor din cele patru tipuri de taxă auto s-a prelungit până pe 30 iunie 2019. Este vorba despre taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și taxa pentru timbrul de mediu.
– Suprataxa aplicată consumului de date în cazul depășirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE scade cu 25%, la 4,5 euro/GB, iar volumul de consum rezonabil crește cu 25%, față de cel disponibil anul acesta. În plus, suprataxa pentru apelurile primite scade, din 3 ianuarie, cu 7%, la 0,85 eurocenți/minut.
– Băncile trebuie să achite o taxă pentru activele financiare, dacă media trimestrială a ROBOR, la 3 luni și la 6 luni, depășește 2%. Taxa crește cu câte 0,1% la fiecare pas de 0,5 puncte procentuale, până la ROBOR de 4%.
Tichetele de masă, impozitate cu 10%
– Toate tipurile de vouchere și de indemnizații, inclusiv cele de vacanță și care le sunt acordate bugetarilor, sunt plafonate la nivelul existent la finele lunii decembrie 2018, între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2021.
– Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură și sunt impozitate cu 10%. Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii.
– Contributorii la Pilonul II de pensii vor putea să se retragă, prin depunerea unei cereri, dacă au plătit pe minimum cinci ani. Ei nu-și vor putea retrage sumele virate, dar vor putea să își vireze întreaga cotă pentru pensii, de 25% din salariul brut, către Pilonul I.
– S-a prelungit până la data de 30 iunie 2022 măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de: cereale și plante tehnice; certificate de emisie de gaze; energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător; certificate verzi; telefoane mobile; microprocesoare; tablete și laptop-uri.
– Firmele din energie și gaze sunt obligate să achite o contribuție de 2% din valoarea cifrei de afaceri pe care o obțin din licența pentru aceste activități. Anterior, această contribuție era de 0,08%. Suma aferentă va fi virată către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
– Operatorii telecom care dețin licențe 3G, 4G și 5G trebuie să achite o taxă de 2 – 4% din cifra de afaceri din anul precedent, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența, potrivit OUG 114/2018.
– Vor mai putea fi angajați zilieri doar în următoarele sectoare de activitate: agricultură; vânătoare și servicii anexe; silvicultură, cu excepția exploatări forestiere; pescuit și acvacultură. Majoritatea zilierilor vor putea lucra cel mult 120 de zile ca zilieri, într-un an, iar o firmă nu va putea folosi un zilier mai mult de 25 de zile într-o lună.
