Pe ordinea de zi a sedintei de miercuri a Guvernului se afla si proiectul de lege girat de Ministerul Justitiei care elimina restituirea in natura a caselor nationalizate si limiteaza la 15% despagubirile pentru proprietatile confiscate de comunisti. In Coalitia de la guvernare se opun, insa, acestei initiative legislative atat membrii UDMR, cat si cei ai minoritatilor, dar si multi din PDL. Fostii proprietari, care asteapta de 22 de ani sa reintre in casele ce le-au apartinut candva, reclama ca Puterea va savarsi o noua nationalizare. Executivul este presat de termenul scurt ramas pana la adoptarea unei variante care sa multumeasca CEDO, astfel ca trebuie sa aleaga repede o formula pe care s-o trimita Parlamentului, iar acesta sa dezbata in regim de urgenta documentul si sa-l voteze pana la jumatatea lunii iulie.
Proiectul de lege, aflat pentru a doua oara pe masa Guvernului – prima lectura avand loc miercurea trecuta – va modifica nu mai putin de 4 legi. Are o denumire lunga, pe masura: Proiectul de lege privind stabilirea si plata despagubirilor pentru imobilele preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist (Legea 10/2001, n. red.), a despagubirilor care se acorda cetatenilor romani in conformitate cu prevederile Legii nr. 9/1998, privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, precum si ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunare si la un schimb de comune intre Romania si Iugoslavia, incheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, si a Conventiei dintre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor sloveni, relativa la regimul proprietatilor situate in zona de frontiera, semnata la Belgrad la 5 iulie 1924.
Pambuccian: Minoritatile nu sustin proiectul de lege
Varujan Pambuccian a precizat ca Grupului minoritatilor nationale din Camera Deputatilor, al carui lider este, nu sustine proiectul Guvernului, dorind ca “bunurile care exista sa se retrocedeze in natura, iar cele care nu mai exista si nu pot fi retrocedate sa fie despagubite la valoarea de piata prin titluri de stat tranzactionabile cu o scadenta indelungata”.
“Aici nu vorbim de garantii pentru trecut, ci de garantii atemporale legate de proprietate. Eu cred ca aceste lucruri se pot negocia cu Uniunea Europeana, pentru ca trebuie sa inteleaga si ei ca Estul european a avut un cu totul alt parcurs, nu din vina lui, si ca zona de despagubiri nu poate fi considerata deficit structural”, a declarat Pambuccian, la Palatul Parlamentului.
El a avansat si “varianta Fondului Proprietatea, unde se pot suplimenta actiunile si se pot oferi la valoarea de piata”. “Daca azi nu oferim garantii pentru trecut, nu mai putem oferi garantii pentru viitor. Nu este o chestiune doar a fostilor proprietari, ci o chestiune care tine de proprietate in general. Cream un precedent ciudat, care nu are nici o legatura cu sistemul politico-economic in care traim”, a mai spus Pambuccian.
Mircovici : Trebuie o solutie care sa reziste la CEDO
Deputatul Niculae Mircovici, reprezentantul Uniunii Bulgare din Banat-Romania in Parlament, considera ca “trebuie gasita o solutie care sa reziste si la CEDO”. “Statul roman garanteaza dreptul de proprietate, si ni se pare firesc ca aceasta garantie sa fie efectiva in tot ceea ce inseamna legea retrocedarilor. Aceasta legislatie pe care noi am facut-o in ultimii 20 de ani ne-a adus in aceasta situatie. Motivul principal este ca exista inechitate intre situatia in care un bun poate fi retrocedat si un bun care nu mai poate fi retrocedat”, a spus Mircovici, secretar al Biroului Permanent.
El sustine ca proiectului de lege privind stabilirea si plata despagubirilor pentru imobilele luate abuziv in perioada regimului comunist “nu ar putea sa treaca de Parlament fara sprijinul grupului parlamentar al minoritatilor”.
“Cand vorbim de retrocedari, vorbim si de bunuri de cult, bunuri care au apartinut minoritatilor etnice respective (biserici, scoli), unde este vorba de valoarea materiala a bunului respectiv, dar si de valoarea lui culturala”, a subliniat Mircovici.
Emil Boc, liderul PDL: “Proiectul este discutat de peste 6 luni in Coalitie”
Presedintele PDL, Emil Boc, sustine ca proiectul se discuta de 6 luni in Coalitie si urmeaza sa fie analizat in Guvern si apoi sa fie supus aprobarii Parlamentului. El a spus ca punctele de vedere in Coalitie au fost exprimate si urmeaza ca Guvernul sa le “sintetizeze”.
“Guvernul ar urma sa analizeze proiectul si dupa aceea sa fie trimis spre aprobare Parlamentului. Urmeaza ca saptamana aceasta sau saptamana viitoare sa fie discutat, dupa care decizia va apartine Parlamentului. Subiectul acesta se discuta de peste 6 luni in Coalitie, deci nu e un subiect care sa fie usor, si de aceea el va mai avea si multe alte discutii in Parlament. Sper ca si Opozitia sa iasa si sa aduca contributia necesara acestei probleme care tine deRomania, nu doar de Coalitie. Potrivit Curtii Europene a Drepturilor Omului, pana in 15 iulie proiectul sa fie adoptat de catre Parlamentul Romaniei”, a declarat Boc.
Sever Voinescu (PDL): “Proprietatile trebuie restituite integral in natura, acolo unde este posibil”
Sever Voinescu, purtatorul de cuvant al PDL, a declarat ca restituirea proprietatilor abuziv confiscate de regimul comunist trebuie sa continue, iar “acolo unde proprietatea poate fi restituita integral in natura, ea trebuie restituita integral in natura”.
Pe de alta parte, el aminteste de recomandarile CEDO si, totodata, de constrangerile bugetare”, precizand insa ca Parlamentul va fi cel care va decide asupra formei finale a legii.
UDMR vrea restituire in natura
UDMR a anuntat deja, prin liderul sau, Kelemen Hunor, ca in proiectul de lege trebuie reintrodusa restituirea in natura. Mai ales ca jumatate din cererile de retrocedare – pentru circa 88.000 de imobile – apartin cultului romano-catolic, caruia peste trei sferturi din populatia maghiara dinRomaniaii apartine.
Sambata, presedintele UDMR a afirmat ca nu este de acord cu eliminarea din legislatie a restituirii in natura a imobilelor acolo unde dosarele sunt complete si imobilele se pot restitui. “Vom milita in coalitie ca, pana la sfarsitul dezbaterilor publice, restituirea in natura sa fie reintrodusa, fiindca aceste imobile pot si trebuie retrocedate si degrevezi si bugetul statului dela plataunor despagubiri”, a spus Kelemen Hunor.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PALSU
