Anul 2019 este, încă de la început, marcat de provocări și instabilitate. Europa încearcă să își definească viitorul într-o lume a turbulențelor, aflându-se într-un proces de reflecție internă asupra propriei identități – o Europă cu mai multe viteze, sau viitoarele State Unite ale Europei?
După mai mult de un an și jumătate de dezbateri și negocieri dificile, la nivel european, soarta pachetului mobilitate rămâne, la începutul lui 2019, incertă și extrem de periculoasă pentru transportatorii români și Est-europeni.
Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31 mai 2017 și cuprinde trei dosare cheie de modificare a legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, respectiv:
- Lege specială pentru aplicarea Directivei detașării 71/1996 la transporturile rutiere;
- revizuirea Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști;
- modificarea Regulamentului 1071/2009 privind accesul la profesie și a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piața de transport rutier de marfă.
Votul Consiliului
Anul trecut, pe 3 decembrie 2018 – Consiliul Miniștrilor de Transport din UE a adoptat poziția sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Președinției Austriece, precum aplicarea regulilor detașării la transporturile rutiere internaționale, cu exceptarea tranzitului și a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv, restricționarea cabotajului prin introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de 5 zile, interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabină, întoarcerea acasă a șoferilor cel puțin o dată la patru săptămâni și obligația dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operațiuni de transport internațional cu tahograf inteligent, până la sfârșitul anului 2024.
Propunerile cuprinse în pachetul mobilitate au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al Statelor Membre din Vestul UE, reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și Est-europeni vor fi cei mai afectați de măsurile propuse, care vor conduce la o creștere semnificativă a costurilor lor de operare și la restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul UE.
Transportatorii din România, alături de cei din Bulgaria, Lituania și Polonia au organizat un amplu protest la Bruxelles, în fața Parlamentului European în timpul votului TRAN, privind pachetul mobilitate. Protestul a fost susținut și de asociațiile transportatorilor rutieri din Croația, Slovenia și Ungaria.
Pe 11 ianuarie 2019 – UNTRR a mai organizat un protest în fața Reprezentanței Comisiei Europene(CE) din București, împotriva ipocriziei și lipsei de acțiune CE, care în loc să oprească interpretările abuzive ale legislației UE în mai multe state membre din Vestul UE, a propus preluarea acestora în cadrul legislației europene.
Decizia TRAN
În acest context, în data de 10 ianuarie 2019, Comisia de Transport și Turism a Parlamentului European – TRAN a respins toate amendamentele de compromis pentru două dintre dosarele cheie ale Pachetului Mobilitate 1 – cel referitor la timpii de conducere și de odihnă și cel referitor la detașare. Cu toate acestea, a fost adoptat raportul privind accesul la profesie și la piața de transport rutier, cuprinzând prevederi inacceptabile precum:
– limitarea cabotajul la 3 zile urmate de o perioadă de „răcire” (cooling-off) de 60 de ore;
– obligativitatea ca autovehiculul să se întoarcă acasă la fiecare patru săptămâni;
– aplicarea Regulamentului Roma I, astfel încât contractele de muncă să reflecte locul de muncă obișnuit al șoferilor, iar sediul de înființare al firmei să fie locul în care sau de la care șoferii își desfășoară în mod obișnuit activitatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) 593/2008 (Roma I).
Scenarii
Raportorii TRAN responsabili cu cele trei dosare au avut o întâlnire, după vot, în efortul de a găsi un acord privind următoarea etapă, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat și discuțiile au fost amânate. Discuțiile informale ale raportorilor continuau, la închiderea ediției, la Strasbourg, urmând să fie luată o decizie până pe 21 ianuarie 2019, la Bruxelles. Deși rezultatul este, încă, imprevizibil, există 4 scenarii posibile:
- Raportorii ar putea decide să amâne discuțiile privind cele trei dosare, adică acestea nu vor mai fi discutate de actualul Parlament înainte de alegeri.
- Raportorii ar putea decide să trimită cele trei dosare direct la vot în ședința plenară, riscând, astfel, ca toate dosarele să fie respinse.
- Raportorii ar putea decide să supună la vot, în plenul PE, doar dosarul referitor la accesul la profesie și cabotajul și să amâne să ia vreo decizie privind celelalte două dosare, în acest mandat. Această opțiune ar ignora natura interdependentă a celor trei dosare, care au fost întotdeauna prezentate ca un pachet.
- Raportorii ar putea decide să redeschidă discuțiile privind aceste dosare, în Comisia TRAN.
UNTRR urmărește atent evoluția pachetului mobilitate, solicitând participarea activă a autorităților române în cadrul procesului decizional european și acțiunea lor responsabilă pe durata Președinției române a Consiliului UE, pentru apărarea viitorului transportatorilor români și estici în UE.
Informații furnizate de UNTRR
