15 minute contra extratereștrilor

1

Trecu și protestul lui Ștefan Mandachi… Frumos, elegant și cu puternic impact mediatic.

Așa de bine a fost gândită campania, de la mesaj și până la clip, imagini și sunet, încât cei care au spus #șîeu au fost mulți, foarte mulți… De fapt prea mulți!

Radu Borcescu

Până și autoritățile, chiar o parte dintre miniștri și-au arătat sprijinul. Serios? Păi dacă toată lumea s-a pus de acord, atunci ce ne mai reține? Iată că până la urmă a ieșit la iveală faptul că este vorba despre forțe necunoscute care opresc construcția autostrăzilor. Extratereștrii acționează pe căi supranaturale, sau, cel puțin, prin tehnologii încă nedescoperite de oameni și blochează, nu se știe cum, proiectele mari de infrastructură.

Poate că România nu este o țară foarte bogată, însă, astăzi, există toate premisele (inclusiv financiare) pentru o dezvoltare accelerată a infrastructurii rutiere. Astfel, dacă administratorii țării (în special Guvernul) își doresc să construiască autostrăzi, o fac. Dacă, în schimb, nu prea vor… atunci începem să auzim despre studii complicate, avize imposibil de obținut, probleme cu ecosistemul, conspirații europene și chiar despre vremea rea. Riscăm să ajungem o națiune care urăște natura și se revoltă împotriva Uniunii Europene, doar pentru că unora (care nu au curajul să o recunoască fățiș) nu le iese la socoteală construcția autostrăzilor. Și trece anul… și sunt „salvate”, din nou, sumele din buget necheltuite pentru infrastructură și transferate unde „trebuie”…

Proteste au mai fost făcute, dar acum ceva s-a schimbat: Ștefan Mandachi a construit un metru de autostradă!

Suntem încă departe de momentul în care Statul va trebui să stabilească în mod transparent un procent clar din buget, alocat investițiilor, iar plătitorii de taxe și impozite să decidă, eventual direct, către ce proiect și ce constructor să vireze respectivul procent… însă senzația neplăcută a apărut. Toți politicienii sunt, astăzi, mai mult sau mai puțin conștienți de sentimentul „irelevanței”. Și nu se întâmplă doar în România. Presiunea este tot mai mare și ei sunt cei care trebuie să își redemonstreze utilitatea.

Recunosc faptul că sunt ușor speriat de o lume în care „politicul” ar ajunge complet irelevant, însă, în același timp, sunt îngrijorat de ce va face acesta pentru a-și recăpăta importanța. Va acționa „cu cap” sau va prefera să lucreze „cu picioarele”?

Pentru a fi mai explicit și întorcându-ne la problema noastră, „cu cap” ar presupune să se apuce serios de treabă și, an de an, să vedem progresele, în număr de kilometri noi de autostradă. Treabă dificilă și care implică un grad ridicat de pricepere!

„Cu picioarele”, însă, ar însemna găsirea, într-un mod și mai creativ (mai pervers), de motive care să explice blocajul.

Acum ar fi momentul să vă recomand să abordați lucrurile „cu cap”, însă știm cu toții că nu este suficient. Este nevoie de dezvoltarea relațiilor pe orizontală, de întărirea încrederii, de acceptarea și protejarea abordărilor inteligente, dublate de experiență și profesionalism… este nevoie să nu ne lăsăm păcăliți!

În lupta dintre „bun simț și inteligență” pe de o parte și „tupeu și nesimțire” pe cealaltă parte, primii par să nu aibă nici o șansă.

Și totuși, eu am speranțe. Pentru că istoria este plină de situații „disperate”, salvate miraculos și împotriva tuturor previziunilor.

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

Împreună mișcăm lucrurile!

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.