În România, 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care, practic, nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă, relevă, luni, o analiză extrem de interesantă, publicată de Ziarul Financiar.
În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.
A rămas în folclor declaraţia preşedintelui Traian Băsescu din mai 2010, în momentul în care a anunţat tăierea salariilor şi a pensiilor: “Statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească”.
Structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atât timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: 5,3 milioane de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi social (aici sunt introduşi şi copii), 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.
Radiografia preşedintelui făcută în urmă cu mai bine de doi ani era corectă, pe fond. Doar că, înainte cu un an ca ea să fie făcută, Guvernul lui Emil Boc pe care preşedintele îl controla introdusese, din considerente strict electorale, pensia minimă garantată care a accentuat povara pe buget.
În 2001 Guvernul lui Adrian Năstase a introdus venitul minim garantat. Nimeni nu s-a atins, peste ani, de acest venit, nici PNL, nici PDL, partide de dreapta care trebuia să încurajeze munca. Mai mult, PDL a majorat acest venit minim garantat, alături de introducerea pensiei minime garantate.
În toţi aceşti ani, numărul angajaţilor la stat a crescut într-un ritm susţinut – de la 1,23 mil. în 2005 la 1,37 mil. în 2009 – şi, parafrazându-l pe fostul prim-ministru al Franţei în ce-a de-a treia republică, Georges Clemanceau, România a fost în această perioadă o ţară foarte fertilă: plantezi birocraţi şi culegi impozite.
Iată ce spunea Emil Boc în timpul campaniei electorale din 2008: “Noi nu am venit în faţa românilor cu promisiuni deşarte care să ne ducă în derizoriu. De aceea, pensia minimă garantată de 350 de lei şi construirea a 836 de kilometri de autostradă sunt, alături de menţinerea cotei unice de impozitare, ofertele cu care venim în faţa electoratului”.
Pensia minimă garantată a fost acordată. Dar în timpul celor 3 ani de mandat, guvernele lui Emil Boc au făcut sub 100 km de autostradă.
Citiţi mai departe pe www.zf.ro.
Intr-un text care se numea la vremea respectiva ‘Autostrazile portocalii” am facut un pariu si anume ca daca guvernul PDL va face cei opt sute si ceva de kilometrii in timpul in care s-au angajat am sa ma duc pe jos la cuscrul meu la Oradea.Intre timp ilustrele guverne PDL au facu vreo 100 de kilometrii de nimic pentru ca bucatelele alea de asfalt declarate autostrada sint orice mai putin ceea ce se zice ca sint. Cine vrea sa vada cum arata o autostrada n-are decit sa se duca pe la nemti ,prin vest pe undeva. Un drum botezat autostrada de-a lungul caruia te duci ‘la pascut”prin boscheti, nu are telefoane de urgenta ,nu are protectii laterale impotriva animalelor de orice fel, nu are protectii antiorbire -pentru ca in Romanica se merge numai ziua-nu are nimic la urma urmei nu este autostrada . Boc poate sa-l boteze cum vrea el!Asta nu inseamna ca automat devine autobahn.Despre aia 3,1 milioane de muncitori care sustin economia sociala a guvernelor sa dea Dumnezeu sa fie sanataosi p[entru ca daca se imbolnavesc si-si iau concedii medicale ne mor guvenantii de foame ca tot bugetari sint si acestia!