Acordul stand-by cu FMI, închis cu succes

Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat închiderea cu succes a celui de-al doilea acord de tip stand-by al României cu FMI, constatând îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a acţiunilor prealabile şi remarcând progresele stabilităţii macroecnomice şi pe calea reformelor structurale, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. El arată că este necesar un nou acord cu FMI, în principal pentru finalizarea reformelor structurale, „dar şi în contextul relativ recent în care costurile de finanţare au crescut pentru toate ţările, nu doar pentru România”.

„Este esenţial faptul că s-a reuşit reducerea arieratelor, o problemă care durează de la primul acord cu FMI, din 2009. Ţinta care trebuia atinsă era 300 de milioane de lei la nivelul autorităţilor locale, s-a atins 150 de milioane de lei, deci mult sub ţintă. De asemenea, la nivelul autorităţii centrale ţinta era 20 de milioane, s-au făcut 19, oricum foarte puţin. Privatizările Transgaz şi CFR Marfă au fost realizate, iar consultantul pentru /Complexul Energetic/ Oltenia a fost selectat. Acestea au fost acţiunile prealabile şi s-a constatat îndeplinirea lor în totalitate. În rest, marea majoritate a angajamentelor au fost realizate, dar acestea erau cele mai importante. Boardul a considerat deci, privind în ansamblu, că România a făcut mari progrese pe calea consolidării fiscale, stabilităţii macroeconomice şi a reformelor structurale”, a precizat Liviu Voinea, în marja Consiliului ECOFIN de la Bruxelles.

Prelungire cu noroc

El a admis că acordul financiar a fost prelungit cu 3 luni pentru ca autorităţile române să se achite de condiţionalităţile asumate, dar susţine că important este faptul că România şi-a îndeplinit toate angajamentele.

„Este un semnal care vine într-un moment foarte bun pe piaţa internaţională, un moment în care era nevoie ca România să primească un astfel de semnal pozitiv. Un acord, chiar dacă el a fost prelungit cu trei luni, ştiţi că trebuia să se încheie în luna martie, s-a încheiat în luna iunie, dar în mod oficial s-a încheiat cu succes, este formularea FMI”, a mai spus Liviu Voinea.

Amintim că, la începutul anului, Guvernul Ponta a cerut încheierea unui nou acord cu FMI, dar a fost refuzat categoric, până când Executivul nu va realiza condiţiile asumate în cel existent. Cum nu avea nicio şansă să le “dovedească” până în martie, premierul Victor Ponta a solicitat oficial o prelungire cu 3 luni, astfel că evaluarea finală a programului a avut loc acum, la sfârşitul lui iunie.

În 29 mai, Comisia Europeană (CE) a adoptat un document prin care recomanda României să finalizeze acordul derulat cu UE şi FMI, fără a face vorbire despre un nou acord de împrumut.

Arieratele, stinse cu împrumuturi

În 16 mai, cum arieratele puneau în pericol acordul cu FMI, Guvernul a decis să ridice la 800 milioane lei plafonul până la care autorităţile locale se puteau împrumuta pentru a-şi plăti datoriile.

Ministrul Daniel Chiţoiu anunţase că arieratele autorităţilor locale totalizau 750 de milioane de lei la finele lunii aprilie, în condiţiile în care nivelul acestora trebuia redus la 300 de milioane de lei până la sfârşitul lui iunie, conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei.

Restanţele, recuperate

Premierul Victor Ponta anunţa încă de miercuri, în şedinţa Guvernului, închiderea cu succes a acordului cu FMI. “Restanţele înregistrate în negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel că autorităţile îndeplinesc în prezent absolut toate condiţiile pentru încheierea cu succes a acordului”, a precizat el.

“Închidem cu bine acordul cu FMI, închidem cu bine discuţia pornită din 2009 cu Comisia Europeană, am deblocat programele europene, pe această zonă cred că ne-am făcut datoria şi acum trebuie să începem să fructificăm aceste ocazii”, a adăugat prim-ministrul.

Un nou acord, dorit

Liviu Voinea a mai spus că rămân lucruri de făcut care ar putea fi luate în considerare în cadrul unui nou acord cu FMI, necesar pentru România, în principal pentru finalizarea reformelor structurale, „dar şi în contextul relativ recent în care costurile de finanţare au crescut pentru toate ţările, nu doar pentru România”.

„Sigur, noi nu avem o problemă de finanţare în acest moment, dar este bine pentru pieţele internaţionale să existe siguranţa unui acord cu un partener internaţional”, a conchis ministrul.

Chiţoiu salută decizia favorabilă a FMI

Totodată, într-un comunicat semnat de ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, se arată că „Guvernul României salută decizia favorabilă a FMI privind finalizarea cu succes a acordului cu FMI, prin închiderea evaluărilor 7 şi 8, şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele realizate în direcţia reformelor structurale”.

Astfel, se notează că România a îndeplinit toate cele 5 acţiuni prealabile prevăzute în Acordul stand-by, respectiv:

• reducerea arieratelor bugetului de stat sub 20 de milioane de lei şi ale celor ale autorităţilor locale sub 300 de milioane de lei
• desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă
• vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz
• semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.

Consolidarea fiscal-bugetară s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi în credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de guvern, potrivit cărora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014, se apreciază în documentul postat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

“De asemenea, au fost alocate fonduri substanţiale pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi au fost prioritizate proiectele de investiţii cu finanţare naţională, resursele orientându-se către proiectele cu finanţare UE, în paralel cu reducerea subvenţiilor”, se adaugă în comunicat.

Reforme strategice şi de reglementare în transporturi şi energie

„Reformele structurale au presupus, pe de o parte, implementarea de reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie, pe de altă parte, reforma întreprinderilor de stat, materializată în continuarea procesului de privatizare şi în implementarea managementului privat la întreprinderile publice”, se precizează în comunicat.

“Încheierea cu succes a acordului cu FMI, la doar câteva zile după ce UE a abrogat procedura de deficit excesiv pentru România, reprezintă un semnal de încredere atât pentru pieţele financiare internaţionale, cât s,i pentru investitorii străini, iar acest lucru se va reflecta în îmbunătăţirea climatului economic din ţara noastră”, se conchide în comunicat.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. Acordul a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.

Magda SEVERIN