Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi seară, că prima dată nu a respins numirea lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general, ci „procedura netransparentă” derulată de fostul ministru Pivniceru. Acum, CSM se află în situaţia ingrată de a lua în dezbatere pentru a doua oară, nominalizarea lui Niţu, după ce a dat aviz negativ, în care a arătat că are rezultate mediocre. Dar într-o situaţie şi mai penibilă se află Daniel Morar care, la audierea candidaţilor de la CSM, în 22 noiembrie, a arătat că în perioada 2007-2011, cât Niţu a fost prim-procuror general al României, „s-au făcut zero rechizitorii pe conflict de interese, zero pe spălare de bani, zero pe cazuri de corupţie”. Mai mult, l-a întrebat atunci şi despre terenul de 8.000 mp pe care acesta l-a obţinut în baza carnetului de revoluţionar, deşi în decembrie ’89 era militar, deci se afla în serviciul ţării.
“Tiberiu Niţu este o nominalizare, a fost adjunct al Parchetului General. Deci, reţineţi: eu nu am respins pe niciunul dintre cei doi procurori, ci pentru procedură, modul cum s-a spus că e transparent, dar nu a fost transparent”, a afirmat Traian Băsescu în conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni.
Pe de altă parte, deşi pe unul dintre cei propuşi miercuri de ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, i-a respins în ianuarie, a declarat că toţi sunt oameni care au avut rezultate în funcţiile deţinute până acum.
Totuşi, Consiliul Superior al Magistraturii a arătat exact contrariul: nu are niciun „dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”, iar în perioada în care Niţu a coordonat activitatea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului ICCJ„nu s-a înregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu în materia conflictului de interese, corupţiei sau evaziunii fiscale”, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public. În opinia CSM, aceasta denotă “lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale”.
În ciuda avizului negativ dat de CSM în 22 noiembrie asupra celor două propuneri ale ministrului Monei Pivniceru, ea i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu, la finele lunii decembrie 2012, propunerile pentru numirea lui Tiberiu Niţu la conducerea DNA şi a lui Ioan Irimie la cea a Parchetului General. Amintim că cei doi au obţinut 5 voturi „împotrivă” şi doar unul „pentru”, din partea, evident, a ministului Pivniceru.
Ponta, mai convingător decât Pivniceru
Şeful statului a respins ambele propuneri în 18 ianuarie a.c., motivând, într-adevăr, că nu s-au respectat procedurile transparente. În 27 noiembrie, la câteva zile după avizul negativ dat de CSM, Traian Băsescu a declarat că „din cauza modului în care s-a anunţat că se face selecţia şi concursul pentru ocuparea funcţiilor, cei mai valoroşi procurori au refuzat să participe la concurs, pentru că şi-au spus «indiferent care ne este valoarea, ministrul va spune cine este»”.
„Şi atunci vin şi-i spun doamnei ministru: Nu mai bine, doamnă ministru, citim legea amândoi – nu ne uităm la recomandările Comisiei Europene de a face un proces de selecţie – şi ne asumăm desemnarea… Dar nu poţi să-mi bagi pe gât orice, ci trebuie să fiu şi eu de acord, trebuie să mă convingi că propunerile sunt valoroase, aşa cum ministrul Justiţiei m-a convins pentru Morar şi Kovesi. Asta e!“, a insistat Traian Băsescu.
Şi iată că Victor Ponta s-a dovedit mai convingător, iar Tiberiu Niţu devine, dintr-o dată, o „propunere valoroasă”, deşi acum nu a participat la nicio selecţie. Iar, cel mai probabil, Traian Băsescu îl va numi procuror general.
Raportul MCV: Selecţie dintr-un număr suficient de mare de candidaţi
Amintim ce spunea preşedintele la începutul lunii ianuarie, la CSM: „Potrivit articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA”, el solicitând Consiliului să-i trimită un punct de vedere pe această temă.
Ulterior, în Raportul MCV din 30 ianuarie, Comisia Europeană cerea “asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție”.
Or, spre deosebire de oricare dintre cei 124 de procurori ai DNA, Tiberiu Niţu are rezultate zero în activitatea anticorupţie. El a deţinutt, în perioada 2007-2011, funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României
Morar, pus în ce mai ingrată situaţie
Întrebat de Daniel Morar, în şedinţa din noiembrie de la CSM de audiere a candidaţilor, ce îl califică pentru funcţia de procuror general al României, Tiberiu Niţu a răspuns: „Sunt un procuror de bună-credinţă!”. Morar a arătat atunci că în perioada cât a fost Niţu prim-procuror general al României „s-au făcut zero rechizitorii pe conflict de interese, zero pe spălare de bani, zero pe cazuri de corupţie”.
Niţu, revoluţionar cu carnet şi teren, deşi în Decembrie ’89 era militar
Fostul şi actualul pretendent al şefiei Parchetului General, Tiberiu Niţu, a fost întrebat apoi de Morar cum a obţinut cei 8.000 de metri pătraţi de teren consemnaţi în declaraţia de avere. Enervat, acesta a spus că nu a făcut nimic ilegal, nu a fraudat nimic. “De ce să fac public în acest context? Ce vreţi să insinuaţi, prezumţie de necinste? Nu am fost singurul, la 78 de persoane ni s-a constituit dreptul de proprietate, sunt 78 de loturi pentru fiecare, verificaţi”, a susţinut Niţu.
Mona Pivniceru a intervenit atunci, spunând să nu îl mai streseze cu astfel de întrebări pe candidat, afirmând că şi ea se simte stresată.
La ieşirea din sala CSM, Niţu le-a declarat jurnaliştilor că a primit în baza legii, pe certificatul de revoluţionar pe care îl deţine, 8.000 mp de teren. “Militarii care au participat la Revoluţia din 1989 au beneficiat, ca şi civilii, de 10.000 mp de teren, iar în cazul celor 78 s-au dat câte 8.000, că atât a putut Primăria”, a precizat el.
La Revoluţie, Tiberiu Niţu era militar în termen la unitatea de la Televiziunea Română, 3 dintre colegii săi fiind împuşcaţi mortal.
Magda SEVERIN
