Știți cum sunt evenimentele Ziua Cargo – abundă în exemple de bune practici, oferă sfaturi din partea specialiștilor, dezbat aspecte ale afacerii, atât din punct de vedere funcțional, cât și moral, analizează noile tendințe… Dacă nu ați participat încă, merită să o faceți… măcar o dată.
„Dar ceva care chiar să fie de ajutor?”, mă întreabă un transportator.
Păi… Nu am știut ce să îi răspund, pe moment. Dar să ne gândim! Mai întâi, ar fi prețul carburantului. Să se dea o lege prin care, indiferent de variațiile prețului, transportatorul să plătească aceeași sumă pe litrul de motorină – să dea și Statul o mână de ajutor, că doar avem creștere economică.
Apoi vin șoferii. Măi, dar aici lucrurile au luat-o razna rău. Să se dea o lege prin care un șofer să trebuiască să lucreze la o singură firmă pe perioada de un an, sau, mai bine, doi ani. Dacă este dat afară sau își dă demisia, să nu mai poată lucra în transporturi până se împlinește perioada. Ei, asta ar trebui să îi cumințească. Și încă ceva – șoferii au devenit prea reclamagii. Orice reclamație ar trebui, de acum înainte, plătită, că doar nu avem bani de aruncat pe tot felul de controale făcute degeaba de instituțiile statului.
Iar, la final, dacă stabilim un preț fix pentru toate camioanele și piesele de schimb – și să nu uităm nici de asigurări… Am dat lovitura.
Noi, ca presă de specialitate, am putea să începem o campanie susținută pentru aceste deziderate… Dar nu o vom face. De ce credem în democrație, în economia de piață și în exprimarea liberă a fiecărui individ? Nu este locul pentru a dezbate aceste lucruri. Am să spun doar că, dacă sunteți antreprenori și nu sunteți siguri de răspuns, sunteți într-o postură cel puțin ciudată, în condițiile în care tocmai acest tip de organizare a societății v-a permis să ajungeți acolo unde sunteți.
Cum poate presa de specialitate să fie de ajutor? Am primit un telefon de la un alt transportator. Are probleme cu șoferii (ca toată lumea) și a dorit să se asigure că face tot ceea ce este posibil pentru a remedia situația. Mă întreba dacă sunt firme care abordează situația diferit. Discuția a fost atât de interesantă încât am considerat că ar fi de ajutor să vă descriu pe scurt câteva metode mai puțin „clasice” pentru acoperirea necesarului de șoferi.
Și, dacă sunteți interesați să aflați ce au mai „inventat” unele firme din România, pentru a atrage și menține șoferii, vă invit să dați pagina și să citiți mai departe.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
Împreună mișcăm lucrurile!
Da eu unt de acord cu tine domnule meu drag dar daca lucrez ca sofer pe comunitatea europeana si cand viin acasa eu nu ami vad de exemplu toti bani mei in cont sau cheas de la patron atunci ce am de facut mai lucrez la el nu nu normal ca ami voi schimba locul de munca
Situatia actuala pune extrem de multa presiune, atat pe soferi, cat si pe angajatori. Bineinteles ca ai dreptate Valentin – daca nu esti platit sau promisiunile care ti se fac nu sunt onorate, este firesc sa cauti un alt loc de munca. Intr-o economie normala, soferii buni si firmele corecte s-ar intalni mult mai repede. Insa astazi, dezechilibrele sunt atat de mari incat riscam sa ramanem cu totii doar cu dezamagirile – adica multe promisiuni “umflate”, fara nici o sansa sa devina realitate. Probabil ca cea mai buna solutie este si cea mai dificila, aceea de a intelege dincolo de vorbe. Cred ca toti vom avea de castigat daca vom inceta sa consideram ca cel mai bun angajator este cel care promite cei mai multi bani. Sa ne uitam mai intai la oameni si apoi la cifre (salarii).