Consiliul Fiscal desfiinţează rectificarea bugetară

Consiliul Fiscal (CF) desfiinţează, practic, rectificarea bugetară operată de Guvern în 30 iulie, aducând ca argumente slabele performanţe fiscale obţinute, dar şi marile eşecuri în materie de atragere de fonduri europene şi reforme. Consiliul reclamă estimări supraevaluate ale Executivului la veniturile din TVA şi alte taxe şi impozite. Totodată, experţii contestă legitimitatea rectificării, pe motiv că se încalcă nu mai puţin de 3 legi. Consiliul Fiscal arată că a primit informaţii de la Ministerul Finanţelor cu privire la rectificare în seara zilei precedente, astfel că nu a avut timp să facă o analiză riguroasă până la aprobarea proiectului de către Executiv. Într-un interviu la RTV, premierul Victor Ponta a fost întrebat cum comentează aceste critici, însă el a răspuns printr-o altă întrebare: “Cine este acest Consiliu?”.

În primul rând, Consiliul atenţionează că estimările privind impozitul pe venit şi salarii nu au fost revizuite negativ cu ocazia rectificării bugetare, în condiţiile în care ritmul de creştere a salariilor de 7% luat în considerare la elaborarea bugetului iniţial apare „drept foarte optimist” în acest moment, iar creşterea numărului de salariaţi, precum şi măsurile „discreţionare” adoptate, nu par a fi suficiente pentru a compensa dinamica nefavorabilă a câştigului salarial.

„Dinamica încasărilor din impozitul pe venit, faţă de perioada similară a anului anterior, este previzionată a se accelera la 10,8% la sfârşitul anului 2013 faţă de 9,29% la finele primului semestru al anului curent, în condiţiile în care ritmul anualizat de majorare a salariilor în economie în luna iunie a coborât la doar 3,7%, estimarea pentru finele anului apărând astfel ca nerealistă”, arată Consiliul în analiza extinsă asupra rectificării bugetare.

Acelaşi raţionament este aplicat şi sumelor colectate din contribuţii de asigurări, pentru care se aşteaptă o majorare la finele anului 2013 cu 6,2% faţă de anul trecut, în timp ce rata de creştere anuală la şase luni este de 4,26%, estimarea fiind astfel nerealistă. „Având în vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal apreciază că, împreună, veniturile aferente acestor două categorii bugetare sunt supraestimate cu circa un miliard de lei”, se spune în comunicatul CF.

Totodată, pe fondul consumului privat scăzut, Consiliul apreciază că există riscuri pentru nerealizarea încasărilor din TVA proiectate şi este rezervat în privinţa impactului pozitiv al majorării accizelor la alcool şi produselor de lux asupra veniturilor bugetare.

Şi cheltuielile cu dobânzile par supraevaluate, în contextul reducerii semnificative a costurilor de finanţare înregistrată în primele 7 luni, atrag atenţia experţii.

De asemenea, CF susţine că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, „ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

„În concluzie, în opinia Consiliului Fiscal, atingerea noii ţinte de deficit bugetar pe anul în curs pare a fi dependentă în mare măsură de realizarea veniturilor bugetare, acestea părând a fi optimiste, riscurile fiind înclinate pe partea negativă, respectiv încasări mai reduse decât cele preconizate prin proiectul de rectificare bugetară care trebuie compensate printr-un control foarte strict al cheltuielilor, precum şi prin întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare”, atenţionează Consiliul.

Legi încalcate la rectificarea bugetară

Deficitul prevăzut este mai mare decât cel stabilit prin Legea 4/2013. Astfel, rectificarea bugetară nu respectă regula instituită de art. 6 lit. b) al Legii 69/2010, potrivit căruia „soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament”.

Or, proiectul de rectificare prevede un deficit bugetar de 14,7 miliarde lei, mai mare cu 1,3 miliarde lei decât plafonul de 13,394 miliarde lei statuat de Legea 4/2013.

Totodată, cheltuielile pe bugete depăşesc plafonul fixat prin strategia fiscal-bugetară, încălcând art. 6 lit. c) al Legii 69/2010, potrivit căruia „cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC), excluzând asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor”.

Cheltuielile totale ale BGC prevăzute de rectificare, nete de impactul asistenţei financiare din partea UE şi a altor donatori, sunt de 211,322 mld. lei. Astfel, depăşesc cu 493 milioane lei plafonul statuat prin Legea 4/2013.

De asemenea, se majorează cheltuielile cu bunurile şi serviciile, încălcându-se prevederile art. 16 al Legii 69/2013, potrivit căruia „cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul UE”.

Motivul este că majorarea cu 493 milioane lei a cheltuielilor totale conform definiţiei din articolul de lege de mai sus se datorează în principal majorării cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+250,3 mil. lei faţă de prevederile bugetului iniţial), parţial compensat de reduceri operate în principal la nivelul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-465 mil. lei), a cheltuielilor de asistenţă socială (-603,7 milioane lei) şi a altor transferuri (-480,3 mil. lei).

Membrii Consiliului Fiscal, numiţi de Parlament

Iată ce ignoră premierul Victor Ponta:

– Consiliul Fiscal este un organism guvernamental creat în iunie 2010, cu rolul de a sprijini Guvernul și a Parlamentul în elaborarea și derularea politicilor fiscal-bugetare.

– Consiliul oferă o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.

Cei 5 membri ai Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului, pentru o perioadă de 9 ani. Ei sunt:

* Ionuţ Dumitru, preşedinte – din partea Asociației Române a Băncilor (ARB)

* Răzvan Stanca, de la Banca Națională a României

* Lucian Albu, de la Academia Română

* Tatiana Moşteanu, de la Academia de Științe Economice (ASE)

* Silviu Şeitan, de la Institutul Bancar Român.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.