Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, luni, ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, hotărârile de respingere a candidaturilor pentru funcţiile de procuror general al României şi de şef al DNA. Astfel, Tiberiu Niţu a dovedit, printre altele, lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale, a oferit răspunsuri vagi şi are o rezistenţă scăzută la stres. Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile UE, a dat răspunsuri parţiale, uneori eronate şi nu a întocmit niciun rechizitoriu în ultimul an de activitate. Cei doi au fost audiaţi în 22 noiembrie de Secţia pentru procurori a CSM, iar avizul este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Traian Băsescu, dacă Mona Pivniceru va insista să-i propună şi nu va veni cu alţi candidaţi.
Tiberiu Niţu
“Din analiza planului de management şi din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei pentru procurori, rezultă ca modalităţile de înlăturare a vulnerabilităţilor identificate sunt tratate la modul general, soluţiile implică majoritar modificări legislative şi nu sunt fundamentate pe studii şi analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoaşterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea întrebărilor adresate de Secţia pentru procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe şi concrete“, se arată în decizia Secţiei pentru procurori a CSM transmisă Ministerului Justiţiei în privinţa lui Tiberiu Niţu.
CSM îi mai reproşează lui Niţu că din proiectul său de management lipseşte “cu desăvârşire” orice perspectivă asupra “modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.
În opinia membrilor CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care “să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”.
Tiberiu Niţu mai este criticat şi pentru că, deşi recunoaşte că măsura delegării procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, în vederea preluării de dosare, nu are un rezultat scontat, propune această măsură în locul uneia deja existente, care şi-a dovedit eficienţa.
Lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale
Totodată, Secţia pentru procurori a CSM susţine că în perioada în care Niţu a coordonat activitatea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului ICCJ, nu s-a înregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu în materia conflictului de interese, corupţiei sau evaziunii fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public. În opinia CSM, aceasta denotă “lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale”.
Răspunsuri vagi
Tiberiu Niţu “a oferit răspunsuri vagi” din perspectiva de ordonator principal de credite. “În ceea ce priveşte criteriul de evaluare referitor la cunoştintele specifice funcţiei pentru care s-a propus de către ministrul Justitiei avizarea numirii, Secţia pentru procurori reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia, o evaluare şi o analiză a regulamentelor care guvernează activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lipsind cu desăvârşire“, mai notează membrii Secţiei pentru procurori a CSM.
De asemenea, Niţu nu a demonstrat cunoştinţe solide privind activitatea concretă a procurorilor din cadrul Parchetului ICCJ, susţinând că acesta nu cunoaşte “gradul de încărcătură al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului ICCJ şi nici gradul de recuperate a prejudiciilor”.
Autocontrol scăzut
“Din desfăşurarea interviului, s-au sesizat în privinţa candidatului un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare şi adaptare la interviu, precum şi o spontaneitate redusă. Secţia pentru procurori mai reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail a refuzat să răspundă la anumite întrebări relevante pentru conturarea profilului de candidat şi a disponibilităţii la efort, edificator în acest sens fiind evitarea lămuririi unor aspecte privind experienţa profesională, în contextul în care i s-au solicitat exemple privind acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”, se arată în decizia de respingere a nominalizării lui Niţu.
Concluzia Secţiei pentru procurori este că Niţu “nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilităţii de a relaţiona cu personalul, de a empatiza şi de a reuşi motivarea şi mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistenţe scăzute la stres şi al unei disponibilităţi limitate la efort susţinut”.
Ioan Irimie
Cât îl priveşte pe Ioan Irimie, propus de Mona Pivniceru pentru funcţia de şef la DNA, CSM consideră că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului.
Astfel, lui Irimie i se reproşează furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea “abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor” din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.
Ioan Irimie are o vechime în funcţia de procuror de 33 de ani, 4 luni şi 21 de zile, obţinând la ultima evaluare a activităţii profesionale calificativul “foarte bine” şi nefiind sancţionat disciplinar în ultimii trei ani (anterior anului 2005, magistraţii erau evaluaţi anual, iar prin modificările aduse de fostul ministru Monica Macovei, aceştia sunt evaluaţi din trei în trei ani-n.r.).
Nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene
Din analizarea proiectului privind exercitatea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror şef al DNA având în vedere răspunsurile oferite de procurorul Ioan Irimie la întrebările adresate de membri ai Secţiei pentru procurori a CSM în raport cu criteriile de evaluare, s-au constatat următoarele: “procurorul Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, facând confuzie între instituţii atât sub aspect organizatoric, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene“, arată CSM în motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Irimie pentru postul de şef al DNA.
În acest sens, CSM spune că “se reţine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluarilor la care România este supusă în cadrul Mecanismului instituit de Grupul de state impotriva corupţiei (GRECO) cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), respectiv evaluarile la care România este supusă de către Comisia Europeană”.
Lipsă de viziune managerială
Totodata, susţine CSM, se observă şi cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA de către candidat, ţinând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcţiei în cadrul Grupului GRECO, precum şi de lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate.
“Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificate pe termen scurt, mediu şi lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, dar şi a propunerilor pentru îmbunătăţirea activitaţii manageriale a DNA, Secţia pentru procurori a CSM reţine că Ioan irimie dovedeşte o lipsă de viziune managerială privind organizarea şi eficientizarea Direcţiei”, scrie CSM în motivarea deciziei sale.
Irimie nu a convins prin expunerea sa cum ar putea pune în practică obiectivele pe care şi le-a propus, cum ar fi resursele umane.
Aprofundare incompletă a specificului DNA
În opinia CSM, incompleta aprofundare a specificului instituţiei s-a evidenţiat, de exemplu, şi în faptul că în proiectul său a reţinut drept vulnerabilitate “instabilitatea cadrului legislativ”, aceasta în condiţiile în care DNA nu s-a confruntat cu aşa ceva, nici referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie sau conexe (ultima modificare datând din primavara anului 2007) nici referitor la cadrul funcţional al instituţiei.
Totodată, referitor la statutul magistratului, Irimie a afirmat că o soluţie potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate (procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii fiind cei care sunt inamovibili-n.r.), fapt ce denotă o cunoaştere deficitară a acestei instituţii, mai notează CSM.
Netransparent
În ce priveşte capacitatea de comunicare, de relaţionare şi în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, CSM apreciază că Irimie nu dovedeşte abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass-media şi al transparenţei şi nici preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei.
De altfel, Irimie, în opinia CSM, a demonstrat incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce priveşte modul de reacţie al şefului instituţiei într-o prezumtivă situaţie în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.
Rechizitorii ioc
CSM mai notează că Irimie nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate, astfel cum rezultă din situaţia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimul an de activitate în cadrul DNA (condusă de Daniel Morar-n.r.) procurorul neîntocmind niciun rechizitoriu. (M.S.)
