ANAF susține că reușește să recupereze foarte puțin din valoarea prejudiciilor stabilite de DNA și confirmate de instanțe deoarece nu există o bază de date naţională cu sentințele judecătorești definitive, dar și din cauză că multe dosare au autori necunoscuţi și firmele sunt de tip „fantomă”, la licitaţiile cu bunuri confiscate nu se prezintă cumpărători. În fine, multe persoane din închisoare sunt fără venituri.
Șefii ANAF știu prea bine că pe site-ul DNA sunt publicate toate sentințele definitive în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție, astfel că degeaba încearcă să justifice de ce subalternii lor au reușit să recupereze decât 20 de milioane de euro din totalul de 310 milioane de euro puși sub sechestru de DNA și confiscați de instanțele de judecată.
Gelu Diaconu, șeful ANAF, împreună cu ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, și cu premierul Victor Ponta nu au însă nicio scuză pentru că nu s-au atins până acum de cei 60 de milioane de euro ai lui Dan Voiculescu confiscați de instanța supremă în 8 august 2014, când acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare și a aflat toată țara că a rămas fără toată averea.
Conducerea ANAF i-a făcut o informare premierului Victor Ponta cu motivele enumerate mai sus.
“Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără a exista o bază de date la nivel naţional. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea şi în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim”, se arată în document.
Alte cauze: ”Comunicarea hotărârilor de judecată se face cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm. Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal. Există chiar şi situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%”, se precizează în nota de informare.
“De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun. Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanţă, precum şi a situaţiei bunurilor, veniturilor şi conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului”, se afirmă în informare.
Inventarierea birocratică
În document se precizează că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 în 2014.
Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanţe şi acoperite prin măsuri asigurătorii, precum şi de defalcare pe unităţi ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete judeţene).
Pe de altă parte, pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unităţile şi crearea unei baze de date la nivel naţional, precum şi de crearea unei aplicaţii informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanţă/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie “la centru” tot ce se întâmplă în teritoriu şi unde apar probleme.
Înființarea unei structuri administrative
Este solicitată, de asemenea, înfiinţarea şi operaţionalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel naţional, formată din specialişti care să se ocupe exclusiv de monitorizarea şi coordonarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înfiinţarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activităţi distincte la nivelul fiecărei direcţii regionale.
“Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaţionalizarea structurii naţionale, vom solicita instanţelor de judecată să transmită deciziile şi structurii naţionale. În acest fel, vom avea un control direct şi eficient asupra situaţiei de ansamblu şi asupra problemelor care apar”, se menţionează în documentul trimis premierului, în care se cere şi alocarea de personal şi de logistică.
O structură si pentru monitorizare
La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.
“Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm ca fiind necesară înfiinţarea unei structuri în cadrul Ministerului Justiţiei cu rol de monitorizare şi coordonare a întregului proces de recuperare a prejudiciilor din infracţiuni în care sunt implicate parchetele şi ANAF”, se mai arată în documentul trimis premierului Victor Ponta.
DNA, ofensată de Ponta
Astăzi, DNA l-a acuzat public pe premierul Victor Ponta că creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, respectiv 10% din totalul sumei de 310 milioane de euro, în 2014.
Victor Ponta a declarat aseară, la România TV, că la ultimul bilanţ al DNA a fost “o mică păcăleală” informația privind slaba recuperare de către ANAF a prejudiciilor, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru aceasta.
DNA a explicat astăzi, într-un comunicat, că este adevărat că mai sunt confiscări de 304 milioane de euro fără a exista deocamdată sentințe definitive, dar suma este total alta decât cea de 310 milioane de euro stabilită drept prejuciciu prin hotărâri definitive în anul 2014. (M.S.)
