Preşedintele Traian Băsescu consideră că românii au făcut “sacrificii enorme” şi că “ar fi păcat să alunecăm din nou în dezechilibre fiscale”, astfel că un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Bancă Mondială (BM) este necesar, a explicat el, vineri, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni.
“Am avut astăzi o discuţie cu troica FMI-UE-BM. Foarte mulţi dintre dvs sau dintre comentatori au apreciat că România nu mai are nevoie de un nou acord cu Fondul. Vreau să spun că sunt foarte multe motive pentru care eu cred că România are nevoie de un acord cu FMI, UE şi BM. Este adevărat, România este stabilizată macroeconomic în momentul de faţă, dar este o stabilizare fragilă, care trebuie consolidată în parteneriat cu cele 3 instituţii pe care le-am enunţat”, a spus şeful statului.
În opinia lui Traian Băsescu, prima prioritate trebuie să fie, aşa cum a discutat cu Fondul, consolidarea fiscală – “să ieşim din zona aceasta de fragilitate şi de atât de puternică dependenţă ori de micile îmbunătăţiri ale veniturilor în sectorul bugetar, pe care le face Guvernul, ori să fim tot mai puţin dependenţi de situaţia economică din zona euro, în mod deosebit”.
“De aceea, trebuie să continuăm consolidarea fiscală. Ar fi şi păcat s-o riscăm, atât timp cât pentru a se ajunge aici au fost făcute sacrificii enorme din partea populaţiei, cu salarii reduse, cu creşteri de contribuţii la pensii, cu creşteri de TVA, cu disponibilizări masive din aparatul bugetar. Deci au fost nişte sacrificii enorme, cu liberalizarea pieţei forţei de muncă. Românii au făcut sacrificii enorme”, a arătat prezedintele.
Băsescu a adăugat că “au fost şi sacrificii politice făcute de guvernul de la acel moment (Guvernul Boc, n.r.), şi ar fi păcat să alunecăm din nou într-o zonă de dezechilibre fiscale. Deci, consolidarea fiscală trebuie să fie primul obiectiv”.
A doua prioritate este legată de reformele structurale “care trebuie să vizeze, cu siguranţă, sănătatea”. “De asemenea, tot în zona reformelor structurale, trebuie pusă în aplicare Legea salarizării, care a fost lucrată cu Banca Mondială şi are nişte criterii care, în timp, vor duce la raportul de 1 la 5 între salariul cel mai mic şi salariul cel mai mare”, a precizat şeful statului.
Anterior, el le spusese reprezentanţilor FMI că “în lumea politică se vorbeşte despre o nouă Lege a salarizării, dar noi avem o Lege a salarizării care nu este pusă în aplicare şi care a fost lucrată timp de doi ani cu Banca Mondială”. Băsescu a opinat că, în noul acord pe care România trebuie să îl încheie cu FMI, aplicarea Legii a salarizării trebuie să reprezinte o prioritate la capitolul reforme structurale.
El a mai enumerar, tot la “a doua prioritate”, “absorbţia fondurilor, reducerea arieratelor – nivelul mare al arieratelor generează blocaje în economie, ceea ce împinge, în mod deosebit, întreprinderile mici şi mijlocii în faliment”.
Mărirea fondului de garanţii pentru IMM
“Am susţinut că trebuie găsită o formulă de acordare de garanţii de stat către IMM-urile care doresc să ia credite de la bănci. Toţi ne plângem că băncile nu finanţează. Ele nu finanţează, în primul rând, pentru că au un nivel mare de credite neperformante şi nu mai riscă. În al doilea rând, dacă finanţează, finanţează la dobânzi foarte mari; şi atunci, pentru a sprijini economia, am cerut delegaţiei Fondului şi UE şi BM să mărească fondul de garanţii pe care îl poate acorda Guvernul pentru relansarea unor IMM-uri sau pentru crearea de noi IMM-uri”, a arătat Băsescu.
Preşedintele a dat ca exemplu industria alimentară, “unde avem un deficit major de linii de procesare a recoltei agricole şi a producţiei din agricultură”. “De aceea importăm, nu pentru că nu avem recoltă, ci importăm pentru că nu procesăm suficient”, a adăugat el.
Simplificarea Legii achiziţiilor publice, în analiză
Traian Băsescu a mai spus că a discutat cu delegaţia instituţiilor financiare internaţionale despre “o posibilă analiză cu privire la simplificarea Legii achiziţiilor publice care, în România, depăşeşte exigenţele Uniunii Europene şi, astfel, face dificilă accesarea fondurilor europene şi a oricăror tipuri de credite din sistemul bancar european, spre exemplu, fie că vorbim de Banca Europeană de Investiţii, fie că vorbim de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare”.
Amintim că o delegaţie a FMI, UE şi BM se află de miercuri la Bucureşti pentru a începe discuţiile privind un nou acord de finanţare pe care autorităţile române îl doresc încheiat pe 2 ani.
Magda SEVERIN
