IMM România respinge recompensarea financiară a angajaților din ANAF și Vamă prin legea adoptată de Camera Deputaților – for decizional, pentru creșterea colectărilor din amenzi.
Precizăm că în Monitorul Oficial a fost publicat, pe 30 iulie, Ordinul 898/899 emis pe 16 iulie de ANAF și Ministerul Finanțelor, pentru aprobarea procedurii de înregistrare prin bodycam a controalelor efectuate de inspectorii antifraudă.
Publicăm integral comunicatul transmis redacției de IMM România:
Sub masca implementării PNRR, se reduc la 1 milion de euro, de la 10 milioane de euro, sumele încasate din activitatea de control pentru care se pot acorda recompense financiare personalului ANAF.
IMM România respinge acordarea de recompense financiare pentru angajații ANAF și Autorității Vamale Române, având la bază colectarea veniturilor (…).
I. IMM România constată că acestea sunt stimulente financiare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în fișa postului, respectiv controlul fiscal și vamal, pentru care primesc salariu. Acest lucru pare în contradicție cu principiile proiectului noii Legi a salarizării unitare în sectorul public, care propune eliminarea sporurilor.
II. Situația în care nu se acordă recompensele financiare este una pur teoretică, din redactarea art. 4, rezultând că trebuie îndeplinite cumulativ condițiile:
a) Salariatul nu a contribuit la realizarea indicatorilor-cheie de performanță (dacă și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, rezultă că a contribuit);
b) Salariatul nu a fost sancționat disciplinar (dacă și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, nu poate fi sancționat);
c) Salariatul a obținut calificativele „satisfăcător” sau „nesatisfăcător” (dacă și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, va avea calificativul maxim);
d) Împotriva salariatului au fost constatate abuzuri de la normele de etică și integritate.
Practic, este imposibil ca un salariat ANAF sau al Autorității Vamale Române să se încadreze în cele 4 situații, în același timp, pentru a nu beneficia de acordarea stimulentelor.
III. Proiectul propune acordarea stimulentelor financiare din sumele efectiv încasate, al căror cuantum depășește 1 milion de euro.
Nu este clar dacă suma de 1 milion de euro este pentru tot anul sau pentru o singură activitate de control. De asemenea, se constată o scădere a valorii sumelor încasate pentru care se acordă aceste stimulente, la 1 milion de euro, de la 10 milioane de euro, cât este în prezent, conform art. VIII din OUG 132/2024.
Deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta nu prevede reducerea sumei efectiv încasate de la 10 milioane de euro la 1 milion de euro pentru acordarea de recompense financiare.
IV. Din redactarea art. 6 alin. 2, prima teză, rezultă că recompensarea financiară anuală se acordă „pentru personalul din subordine care a contribuit la realizarea performanțelor excepționale”.
Dar teza a doua enumeră categoriile de personal care pot beneficia de stimulente, constatându-se că, practic, întreg personalul ANAF și al Autorității Vamale Române poate fi premiat.
De exemplu, sunt menționate „structurile juridice care asigură reprezentarea în instanță”, nefiind clar care este rolul acestora la realizarea performanțelor excepționale (dacă activitatea de control s-a efectuat cu încălcarea legii, serviciul juridic nu poate câștiga în fața unei instanțe judecătorești);
V. Proiectul nu este clar în privința perioadei în care un funcționar a muncit, pentru a beneficia de stimulentele financiare.
Din modul în care este redactat proiectul, rezultă că orice persoană care a lucrat o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română are dreptul la stimulente financiare. Astfel, art. 6 alin. 3 prevede că beneficiază de stimulente „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior.
IMM România respinge reglementarea recompensării financiare a personalului autorităților administrației fiscale și vamale având la bază creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat pe baza amenzilor.
Condiționarea stimulentelor financiare de valoarea sumelor colectate din amenzi va avea următoarele consecințe:
- Creșterea presiunii asupra contribuabililor. Dacă performanța este evaluată în funcție de sumele suplimentare stabilite la controale, de amenzile aplicate sau de veniturile colectate, există riscul ca inspectorii să adopte o abordare excesiv de agresivă, în detrimentul unei interpretări echilibrate a legislației;
- Nu se face nicio referire la aplicarea principiilor din Legea prevenirii nr. 270/2017;
- Stimularea controalelor cu scop predominant fiscal. Recompensele financiare pot crea un interes pentru efectuarea unui număr mai mare de controale sau pentru concentrarea asupra contribuabililor care pot genera venituri suplimentare, chiar și în situațiile în care riscul fiscal este redus;
- Afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili. Tendința europeană este orientată către conformare voluntară și prevenție. Un sistem de bonusare bazat pe rezultate financiare poate transforma relația dintre contribuabil și autoritate într-una predominant conflictuală;
- Impact disproporționat asupra IMM-urilor. IMM-urile au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și a litigiilor, iar o intensificare a controalelor poate afecta lichiditatea și activitatea acestora.
Florin Jianu, președintele IMM România, a declarat: „Din modul de redactare a proiectului rezultă că ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional, respectiv dacă azi se beneficiază de recompense pentru încasări efective de peste 10 milioane de euro, de mâine toți funcționarii ANAF și ai vămii vor fi premiați pentru orice sumă care depășește 1 milion de euro.
Acest proiect arată, în mod paradoxal, o scădere a eficacității instituțiilor cu rol de control în domeniul fiscal și vamal, deoarece în loc să avem o creștere a indicatorilor de performanță, asistăm la o scădere a lor de 10 ori. Criteriile de performanță nu se măsoară strict în amenzi, ci în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale.”
