Discuţia telefonică de 90 de minute dintre Vladimir Putin şi Barack Obama nu s-a soldat cu vreun rezultat: preşedintele rus i-a spus preşedintelui Statelor Unite că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele şi pe cele ale populaţiei rusofone din Ucraina, anunţă Kremlinul, într-un comunicat postat online. Obama şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibilitatea intervenţiei militare ruse în Ucraina, arată Kremlinul. Între timp, numărul militarilor ruşi din Crimeea a ajuns la 15.000, însă nu reprezintă nici jumătate din numărul celor prevăzut în acordul din 1997. Ucraina acuză că trupe ruseşti au înconjurat 3 baze militare. Armata ucraineană a fost plasată în stare de alertă şi şi-a mobilizat şi rezerviştii.
Rada Supremă (parlamentul) de la Kiev va decide astăzi, într-o sesiune cu uşile închise, măsurile ce trebuie luate după ce parlamentul de la Moscova a autorizat utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, a cărei populaţie este majoritar rusofonă (58%).
Ora 22.40: Cancelarul german Angela Merkel a discutat la telefon cu Vladimir Putin şi a anunţat că acesta acceptă un “grup de contact” pentru a “începe un dialog” în privinţa Ucrainei.
“Preşedintele Putin a acceptat propunerea cancelarului de a stabili imediat o misiune de anchetă şi un grup de contact, eventual sub conducerea OSCE, pentru începerea unui dialog politic”, potrivit unui comunicat al Guvernului german.
În schimb, Vladimir Putin a atras atenţia asupra ameninţării prezentate de către forţele ultranaţionaliste ucrainene, “care pun în pericol viaţa şi interesele cetăţenilor ruşi şi populaţiei vorbitoare de limbă rusă” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Preşedintele rus i-a semnalat cancelarului german că “măsurile luate de Rusia sunt adecvate” situaţiei din prezent.
Putin şi Merkel au convenit să continue consultările atât la nivel bilateral, cât şi în format extins în vederea normalizării crizei ucrainene, anunţă Kremlinul.
Germania este dependentă de gazul rusesc şi, dacă se supără, Putin îi închide robinetul.
Ora 22.30: Alianţa Nord-Atlantică cere Rusiei să îşi retragă forţele la bazele pe care le deţine în Ucraina şi să înceteze operaţiunile militare în această ţară. NATO vrea trimiterea de observatori internaţionali, avertizând că acestea reprezintă “o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei”. Decizia a fost luată după reuniunea de urgenţă organizată astăzi de NATO la nivel de ambasadori, începând cu ora 14.00, în contextul riscului izbucnirii unui război în Ucraina.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut Rusiei să îşi retragă forţele în bazele pe care le deţine în Crimeea.
Ora 19.30: Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie vineri, de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.
El a făcut acest anunţ într-o conferinţă de presă organizată la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.
“Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.
Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un “eveniment istoric”.
“Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.
UPDATE 19.29: Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.
El a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională şi a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.
“Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă.
Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. “Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.
Ora 19.10: Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.
“China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.
China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.
Ora 19.00: Ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, a declarat că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei: “Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”.
Ora 18.40: Preşedintele Traian Băsescu a prezentat într-o declaraţie de presă poziţia oficială a României faţă de etapa la care s-a ajuns în evoluţiile din Ucraina: “România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acordul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei“.
Ora 17.35: MAE român anunţă că “ultimele evoluții din Ucraina, cu accent pe situația din peninsula Crimeea, precum și modalitățile de acțiune ale UE în acest context, vor fi analizate luni, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE”, unde va participa şi ministrul român Titus Corlăţean.
Șeful diplomației române “va exprima profunda preocupare față actuala situație și va sublinia necesitatea respectării cadrului juridic internațional”, informează un comunicat al MAE.
De asemenea, Corlățean “va reitera imperativul asigurării stabilității, securității, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetățenilor săi și va argumenta în favoarea unei implicări active, consistente și unitare a UE în Ucraina”.
Despre şedinţa de lucru convocată de preşedintele Traian Băsescu aseară cu toate structurile de securitate, imediat după ce parlamentul rus i-a dat lui Putin ok-ul intervenţiei militare în Crimeea, Corlăţean a declarat astăzi că a fost făcută, de fapt, pestru că şeful statului a ştiut că el se află în vizită la Roma şi nu poate veni la Cotroceni.
Ora 17.30: Opoziţia republicană din SUA îi cere preşedintelui Barack Obama să îşi articuleze poziţia faţă de Rusia şi să transmită clar care vor fi “costurile” intervenţiei militare în Ucraina.
Senatorul republican John McCain a exprimat “profunda preocupare” în legătură cu intervenţia militară rusă în Crimeea, informează CNN.
“Preşedintele Obama a afirmat că Rusia va avea de suportat «costuri» dacă va interveni militar în Ucraina. Este esenţial ca preşedintele să spună exact care vor fi acele costuri şi să ia măsuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain.
Ora 16.30: John Kerry, secretarul de Stat american, condamnă “incredibilul act de agresiune” al Rusiei la adresa Ucrainei și atrage atenția Moscovei în legătură cu “repercusiunile foarte serioase” ale acestei acțiuni, inclusiv posibile sancțiuni care “vor izola economic” Rusia, transmit agențiile Reuters și AFP.
Kerry avertizează că Rusia riscă să piardă locul în organizaţia statelor puternic industralizate – G8 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia – aceasta din urmă fiind cooptată în 1998).
“Dacă operaţiunile din Ucraina continuă, preşedintele Vladimir Putin ar putea să nu mai aibă niciun summit G8 la Soci, ba chiar Rusia ar putea părăsi G8. Dacă Rusia vrea să mai fie membră a G8, trebuie să se comporte ca o ţară G8”, a atras atenţia şeful diplomaţiei americane.
“Ţările G8 şi altele sunt pregătite să meargă până la capăt pentru a izola Rusia din cauza invaziei militare în Crimeea”, a insistat secretarul de Stat american, ameninţând Rusia cu “sancţiuni şi izolare economică”.
Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8. Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre.
Ora 15.25: USD susţine reunirea plenului Parlamentului României pentru adoptarea unei declaraţii privind situaţia din Ucraina, menţionând că momentul potrivit ar fi miercuri, după votul din plen de marţi pentru noua structură a Guvernului de la Bucureşti.
Ora 15.07: Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post. În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.
Ora 15.00: O bază militară ucraineană din Simferopol a fost atacată de 100 de militari ruşi.
Ora 14.30: Trupe ruse au înconjurat trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.
Ora 14.10: NATO cere Rusiei să înceteze activităţile militare în Ucraina, avertizând că operaţiunile ruse reprezintă “o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei”.
Ora 13.40: Premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a cerut Moscovei să-și retragă forțele armate din Ucraina, transmite AFP. “Este o alertă roșie. Nu este o amenințare, este în realitate o declarație de război față de țara mea. Facem apel la președintele (rus Vladimir) Putin să retragă forțele armate din Ucraina”, a spus el.
Pe de altă parte, președintele intermiar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat că “trupele rusești blochează unitățile militare ucrainene” din Crimeea.
Ora 12.42: Serviciul de Grăniceri din Rusia a anunţat că aproximativ 675.000 de ucraineni au intrat în Rusia în lunile ianuarie-februarie ale acestui an şi că există indicii despre o “catastrofă umanitară”, a indicat agenţia de stat rusă Itar-Tass, preluată de Reuters.
“Dacă ‘haosul revoluţionar’ din Ucraina continuă, sute de mii de refugiaţi se vor îndrepta spre regiunile de graniţă ale Rusiei”, a declarat duminică serviciul de grăniceri citat de Tass.
Putin denunţă “actele provocatoare, criminale ale ultranaţionaliştilor”
“Ca răspuns la preocuparea exprimată de Obama despre planurile unei posibile utilizări a forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei, Putin i-a atras atenţia asupra actelor provocatoare, criminale ale ultranaţionaliştilor, în esenţă încurajate de autorităţile actuale de la Kiev”, notează comunicatul.
“Preşedintele rus a subliniat că există ameninţări reale la viaţa şi sănătatea cetăţenilor ruşi şi compatrioţilor pe teritoriul ucrainean. Vladimir Putin a subliniat că dacă violenţa se extinde mai mult în regiunile de est ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele şi pe cele ale vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo“.
Convorbirea telefonică dintre cei doi preşedinţi a avut loc în contextul în care Barack Obama s-a întâlnit sâmbătă după-amiază de urgenţă cu echipa sa de securitate naţională pentru a examina opţiunile politice pe masă, la scurt timp după un vot al parlamentului rus ce autorizează folosirea armatei în Ucraina.
Barack Obama a purtat discuţii separate, sâmbătă, cu omologul său francez, François Hollande, şi premierul canadian, Stephen Harper, în cadrul cărora cei trei lideri şi-au exprimat “profunda îngrijorare” în legătură cu o intervenţie rusă în Ucraina, potrivit administraţiei americane.
În cadrul acestor conversaţii, cei trei “lideri au căzut de acord asupra faptului că suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectate” şi au decis să rămână în contact în acest dosar, a precizat Casa Albă într-un comunicat.
Stephen Harper, premierul Canadei, a ameninţat sâmbătă că va boicota summitul G8 de la Soci, în Rusia, şi l-a rechemat pe ambasadorul său de la Moscova. “Ne alăturăm aliaţilor noştri şi condamnăm cu cea mai mare fermitate intervenţia militară în Ucraina a preşedintelui (rus) Vladimir Putin”, a anunţat premierul canadian, citat într-un comunicat.
“Aceste acţiuni reprezintă o încălcare clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, precum şi a “dreptului internaţional”, a adăugat el.
Casa Albă a anunţat sâmbătă că Statele Unite vor suspenda participarea lor la întâlnirile de pregătire a summitului G8.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat pe contul său de Twitter că i-a convocat pe cei 28 de ambasadori ai ţărilor membre ale Alianţei la o reuniune de urgenţă duminică, la Bruxelles, pentru a discuta pe marginea “situaţiei grave din Ucraina”.
“Aliaţii din cadrul NATO se vor consulta pe marginea situaţiei grave din Ucraina. Consiliul Nord-Atlantic se va reuni mâine, urmat de o Comisie NATO-Ucraina”, a anunţat el.
Potrivit unor surse diplomatice, ambasadorii se vor întâlni la ora 12.00 GMT (14.00, ora României), iar Comisia NATO-Ucraina îşi va începe lucrările cu 3 ore mai târziu, la 15.00 GMT (17.00, ora României). Aceasta va avea loc cu o zi înainte de reuniunea de criză prevăzută între cei 28 de miniştri europeni de Externe.
“Rusia trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, integritatea sa teritorială şi frontierele sale”, scrie Rasmussen.
La rândul său, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a solicitat Rusiei să renunţe la ideea de a trimite trupe în Ucraina şi să respecte legislaţia internaţională.
Armata ucraineană, în alertă
Armata ucraineană a fost plasată în stare de alertă, după o reuniune a Consiliului de securitate şi apărare naţională, în timp ce situaţia se degradează rapid în Crimeea, peninsula rusofonă căzând pradă tensiunilor separatiste, notează AFP.
“Am dat ordin ca Armata să fie plasată în stare de alertă, să întărească protecţia centralelor nucleare, aeroporturilor şi siturilor strategice”, a declarat, într-un scurt briefing de presă, preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov.
“Suntem convinşi că Rusia nu va lansa o intervenţie, pentru că aceasta ar însemna război şi sfârşitul oricărei relaţii între cele două ţări“, a declarat, la rândul, său prim-ministrul Arseni Iaţeniuk.
Şeful guvernului a adăugat că a avut o convorbire cu omologul său rus Dmitri Medvedev, în cursul căreia el a cerut ca Rusia “să îşi retragă forţele de la Marea Neagră în cazărmi pentru a reduce tensiunea”.
“O intervenţie militară ar fi inacceptabilă, deoarece aceasta ar fi o violare a tuturor acordurilor internaţionale”, a mai spus el.
Astăzi, Ministerul Apărării din Ucraina i-a mobilizat şi pe rezervişti, transmite EFE. Anunţul a fost făcut presei la Kiev de către secretarul Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate al Ucrainei, Andrei Parubi.
Incidentele continuă
Între timp, în Crimeea, continuă incidentele militare între ruşi şi ucraineni. Trupele ruse încearcă să ia cu asalt o unitate a flotei ucrainene din Sevastopol, a declarat duminică Dmitri Biloserkoveţ, membru al partidului ucrainean Udar. “Ai noştri au blocat intrarea în unitate cu un vehicul blindat şi se pregătesc să se apere. Ei cer ajutorul presei, vor ca jurnaliştii să informeze despre ceea ce se întâmplă sau să vină la faţa locului”, a scris Biloserkoveţ pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, agenţia rusă de presă RIA Novosti relatează că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă sau îşi dau demisia: “Armamentul şi instalaţiile militare trec sub controlul forţelor de autoapărare, care asigură ordinea în regiune începând de joi”.
15.000 de militari ruşi în peninsulă
Însă situaţia din teren arată altfel: aproximativ 15.000 de militari ruşi sunt în prezent în Peninsula Crimeea, susţine un reprezentant al misiunii Ucrainei la Naţiunile Unite, fără a oferi detalii despre modul în care serviciile ucrainene au ajuns la această cifră, relatează CNN.
Nu se ştie însă dacă cei 15.000 de militari sunt de la bazele ruse din Crimeea.
Sâmbătă, Ministerul ucrainean al Apărării afirma că în Crimeea erau 6.000 de militari ruşi. (M.S.)
Sursă foto: PUTEREA
