Premierul Victor Ponta amână cu un an majorarea redevenţelor din sistemul petrolier – cele mai mici din lume şi din care România ar putea câştiga cel puţin dublu după cei 10 ani de la privatizarea Petrom. Redevenţele au fost fixate în 2004 de Guvernul Năstase, prin legea de aprobare a contractului de privatizare a Petrom cu grupul austriac OMV, şi sunt valabile până la 31 decembrie a.c.. Chiar dacă a avut aproape 3 ani la dispoziţie şi o majoritate confortabilă în Parlament să schimbe sistemul de redevenţe, Ponta invocă acum un motiv uluitor pentru tărăgănare: „Nu putem s-o facem peste noapte!”.
Amintim însă că Guvernul a început de 2 ani discuţiile pe această temă cu firmele petroliere, iar Ponta însuşi s-a dus la Viena în iunie 2012, însoţindu-l pe Sorin Oprescu într-o vizită oficială pentru a se întâlni cu managerul general al OMV.
Din redevenţele miniere şi petroliere, stabilite între 3,5% şi 13,5% pentru ultimii 10 ani, Guvernul încasează circa 1 miliard de lei/an. Am fi avut şansa să le majoreze de anul viitor dacă un proiect de lege în acest sens ar fi fost înaintat Parlamentului şi aprobat până la sfârşitul acestui an.
Grija lui Ponta a fost însă alta: să şteargă aproape 400 de milioane de dolari din datoria Rompetrol – operaţiune la care lucra deja de un an. În rest, toate declaraţiile neînsoţite de măsuri concrete s-au dovedit pură demagogie.
Chiţoiu, primul demagog
În 2012, abia instalat în Guvernul Ponta 1, ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu anunţa că pregăteşte un proiect de lege pentru suprataxarea companiilor petroliere pentru veniturile excepţionale, astfel încât să treacă prin Parlament şi să fie aplicat începând cu 2013, pentru a compensa valoarea redusă a redevenţelor de la petrol şi gaze, “care sunt prea mici”.
O taxă specială de 0,5% a fost introdusă începând cu 1 februarie 2013, “până la actualizarea redevenţelor”, dar între timp Chiţoiu a intrat în vizorul DNA pentru fapte de corupţie (abuz în serviciu şi grup infracţional organizat, în dosarul ASF Ruşanu), infracţiuni comise în calitate de vicepremier şi ministru de Finanţe.
Salvat din laţul procurorilor – deocamdată -, prin grija colegilor săi din Camera Deputaţilor care au votat împotriva cererii DNA de încuviinţare a urmăririi penale împotriva sa, Chiţoiu a fost silit să demisioneze de la şefia Ministerului Finanţelor în februarie a.c..
Ulterior, Chiţoiu a sărit în barca PLR a lui Tăriceanu, sperând la o funcţie în noul cabinet Ponta, ce va fi anunţat în a doua jumătate a lui decembrie – şi în care preşedintele Senatului cere portofoliile Finanţelor şi Economiei.
Niţă, îndeaproape
Alt demagog a fost ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care l-a însoţit pe Ponta anul trecut la Viena şi asigura că va majora nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că a participat la discuţiile pe această temă cu proprietarul companiei Petrom, managerul OMV.
“Redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, undeva la 20-30%, cel puţin”, declara la acea vreme Niţă.
N-a reuşit decât să-i convingă pe petrolişti să nu critice acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi, oferindu-le la schimb derogări în lege la cota obligatorie de biocarburant şi la reducerea până la sfârşitul lui 2015 a emisiilor de gaze cu efect de seră. Hotărârea de Guvern a fost publicată în 6 ianuarie 2014.
Mariana Gheorghe: Negociem principii
Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, anunţa în octombrie 2012 că OMV Petrom şi Guvernul au început “de câteva luni” discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze, dar deocamdată sunt analizate doar “principiile” privind impactul unui nou nivel al taxelor asupra companiei şi economiei.
“Contractele noastre nu expiră în 2014. Este vorba de acea clauză de stabilitate garantată de Guvernul României tuturor producătorilor, nu numai OMV, până în anul 2014, să menţină redevenţele la nivelul curent, şi anume între 3,5 şi 13,5%. Aceste discuţii sunt purtate de câteva luni deja, nu este o decizie care se poate lua într-o discuţie sau câteva”, a afirmat Gheorghe.
Ponta, fără grabă
Pe vremea când se afla în opoziţie, Victor Ponta susţinea că preţurile carburanţilor pot fi controlate de stat. Instalat la putere în luna mai 2012, premierul şi-a temperat discursul, spunând totuşi că “nu vom sta cu mâinile în sân” şi asigurând că există “instrumentele necesare” pentru a interveni în limitarea scumpirii combustibililor.
Între timp a contribuit chiar el, major, la creşterea accizei, prin noul mod de calcul, dar şi prin introducerea superaccizei de 7 eurocenţi.
Despre majorarea redevenţelor Ponta spunea în luna mai 2012 că trebuie operată rapid, însă în octombrie deja schimbase macazul: “Redevenţele trebuie renegociate, dar înainte de 2014 nu avem voie să modificăm contractul de privatizare al Petrom. Dacă am stat din 2004 până în 2013, mai putem sta un an”.
Ponta s-a declarat atunci îngrijorat de soarta celor 25.000 de familii ale angajaţilor Petrom: “Uneori sunt tentat să critic Petrom pentru preţul benzinei şi astfel să obţin aplauze efemere, dar mă opresc, pentru că este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat (…), 25.000 de familii au venituri pentru că au un membru angajat la Petrom”.
Au trecut 2 ani, iar în primăvară premierul a dat asigurări că “se lucrează” la proiectul de lege privind noile redevenţe”. Între timp, l-a instalat ministrul delegat pentru Energie, în locul lui Niţă, pe un fost manager de la OMV Petrom: Răzvan Nicolescu. Acesta a afirmat că va comunica “după alegerile prezidenţiale” ANRM şi Ministerului Finanţelor să ia o decizie privind noile redevenţe la petrol şi gaze.
Ieri, Victor Ponta a anunţat că nu are nicio grabă: “Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe. Dar cum ar fi să le adoptăm prin Ordonanţă de urgenţă, azi, şi să se aplice de la 1 ianuarie (2015 – n.r.)? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte?»”, a invocat el.
Vâlcov: Menţinem prin OUG sistemul de redevenţe
Darius Vâlcov, ministrul-delegat pentru Buget, a anunţat ieri, sec, la Palatul Victoria, că sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci va fi menţinut prin Ordonanţă de urgenţă cu aceleaşi taxe, iar o nouă formulă va fi gândită ulterior.
O Ordonanţă de urgenţă în acest sens nu a fost însă aprobată în şedinţa de ieri a Guvernului. Cel mai probabil, “afacerea” va fi tranşată de sărbători, când se aprobă, de regulă, actele normative cele mai controversate.
Iancu, atac la Nicolescu
Lucrurile nu s-au încheiat însă aici: Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a acuzat aseară, la Realitatea TV, că “avem de-a face cu un lobby ieşit din comun din partea companiilor multinaţionale, care au refuzat dezbaterea”, iar amânarea cu un an a renegocierii redevenţelor petroliere înseamnă, de fapt, “amânarea celei mai predictibile resurse de la buget”.
“Refuzul şi amânarea de la sine a unor valori, care se aşază pe un palier minim, înseamnă că s-a dorit să privăm bugetul României de sume suplimentare, care ar fi ajutat execuţia bugetară de anul viitor”, a adăugat Iancu.
El a lansat un atac dur la adresa ministrului delegat pentru Energie, acuzându-l că “şi-a permis ca în Parlamentul României să mintă şi să aducă probe mincinoase în încercarea de a salva propria lui declaraţie şi propria lui imagine, în detrimentul adevărului”, referindu-se la declaraţia lui Nicolescu potrivit căreia “niciodată nu s-a pus problema în România ca preţurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015″.
Iancu a reamintit că Răzvan Nicolescu a fost manager în compania OMV Petrom: “Acelaşi personaj, acum ceva timp, era cel mai activ şi agresiv reprezentant al OMV în instituţiile guvernamentale, respectiv la Ministerul de Finanţe, la Ministerul Economiei, la Guvern, în Parlament la comisiile de specialitate”.
Nicolescu se află, din acest punct de vedere, într-o situaţie dificilă, întrucât va fi uşor de acuzat că susţine interesele companiei OMV Petrom, care l-a plătit regeşte.
Învinşi de Petrom
Amintim ca privatizarea Petrom a fost perfectată de Guvernul Năstase în 2014 iar fostul premier Emil Boc anunţase iniţial că va modifica redevenţele, însă ulterior s-a declarat învins: “Petrom nu mai e al românilor”.
Guvernul Ponta a preluat puterea la începutul lunii mai 2012 cu planuri măreţe, care între timp au dispărut.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu spunea în martie 2012 (în timpul Guvernului Ungureanu): “Petrom trebuie să ştie că, începând cu 2014, redevenţele în România nu pot fi mai mici decât în statele arabe”.
Într-un interviu la TVR1, şeful statului a catalogat redevenţa la Petrom ca fiind “mizeră, extrem de incorect negociată” şi a anunţat că el nu mai alimentează de la benzinăriile OMV, enervat pe profitul “imoral” înregistrat de companie într-un an de criză.
În toamna lui 2012, Băsescu a acuzat OMV Petrom că a scumpit motorina în plină campanie agricolă. În 2013 a anunţat că a rupt orice relaţie cu compania.
De atunci, OMV Petrom o ţine din record în record la capitolul profit, dar între timp şeful statului a revenit la sentimente mai bune faţă de conducerea companiei.
Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.
Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom – singura care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.
Magda SEVERIN
