Premierul Victor Ponta pregăteşte încheierea a doi ani de ameţit poporul cu Autostrada Comarnic-Braşov, printr-o ieşire spectaculoasă din scenă: „Dacă nu se încheie un pact cu toate forţele politice, mai bine nu vă apucaţi de treabă, d-le ministru”, i-a spus el lui Ioan Rus. Însă costurile de ultimă oră pentru construirea celor 53 de km ai autostrăzii au ajuns la 160 mil euro/km. Statul va plăti 325,2 milioane euro/an timp de 26 de ani, adică 8,45 miliarde de euro, condiţii imposibil de acceptat de către PNL, care ţinteşte guvernarea.
La fix un an de la semnarea memorandumului cu asocierea de firme câştigătoare a licitaţiei, Victor Ponta mimează transparenţa: i-a dat dispoziţie lui Ioan Rus să publice pe site-ul Ministerului Transporturilor toate datele rezultate în urma negocierilor cu consorţiul care ar fi trebuit să semneze contractul cu CNADNR încă de acum un an. Premierul nu a precizat de ce s-au ţinut secrete până acum toate aceste detalii.
Pasul următor, postarea pe site-ul MT a datelor despre costurile viitoarei investiţii, ne-a lămurit asupra următoarelor aspecte:
- costurile nu vor fi de 28 milioane euro/km, cum promitea premierul, ci de 159,5 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit
- statul va trebui să plătească 8,45 miliarde de euro pentru cei 56 km de autostradă (cu tot cu cei 3 km de drumuri de acces), şi nu 1,8 miliarde de euro, cât anunţase Ponta, sau 1,2 miliarde de euro, cât promisese Şova după revizuirea studiului de fezabilitate
- contractul va fi semnat “până la 15 februarie 2015”, cu o amânare de aproape 1 an, după ce, la încheierea memorandumului cu consorţiul câştigător, premierul anunţase că tranzacţia va fi încheiată “în aprilie 2014 – ne urcăm pe buldozer şi-i dăm drumul odată!”.
Singurul lucru rămas valabil de anul trecut este taxa de autostradă, ce va fi 7 lei pentru autoturismele de mici dimensiuni, aşa cum prevăzuse Şova.
În condiţiile noilor costuri, este de aşteptat ca Opoziţia să nu fie de acord cu un nou jaf marca PSD – după afacerile Bechtel, privatizarea Petrom, Microsoft şi Eads. Ponta a acuzat mereu că “Autostrada Transilvania ar fi fost acum gata dacă nu s-ar fi opus Băsescu şi ai lui” – Gheorghe Dobre, Radu Berceanu şi Anca Boagiu, miniştri PD sau PDL care au revizuit contractul -, fără însă a putea demonstra că a rupt gura târgului cu sute sau zeci de kilometri noi de autostradă, în ultimii 3 ani de guvernare.
Un tun pe modelul Bechtel, parafat sub Năstase
Victor Ponta a şi acuzat, de altfel, că “nu avem Autostrada Comarnic-Braşov din cauza lui Berceanu”. Trebuie amintit că prima licitaţie pentru construirea acestui tronson, în cadrul Autostrăzii Ploieşti-Braşov, a avut loc în anul 2004, în timpul Guvernului Năstase, cu Miron Mitrea ministru al Transporturilor.
Licitaţia a fost anulată în 2005, de noul ministru Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu, care a cerut ca lucrările să fie concesionate, intuind că statul nu va putea plăti contractul – aşa cum se va demonstra, ulterior, cu Bechtel.
Bani cu carul pe studii de fezabilitate
Reveniţi la putere în 2012, cei din PSD (mai întâi în asociere cu PNL, în cadrul USL) au cheltuit bani cu carul (aproape 100 de milioane de euro) pentru studii de fezabilitate: 78 milioane euro pentru 10 autostrăzi noi, incusiv “Bombonica”, şi 27 mil euro pentru revizuirea studiilor pentru autostrăzile Piteşti-Sibiu, Sibiu-Făgăraş şi Centura de Sud a Capitalei, întocmite deja de fostul ministru Ovidiu Silaghi – fost PNL, acum parlamentar PSD – şi considerate neconforme de către Şova.
În total, Şova anunţase că va cheltui 240 de milioane de euro pe studii de fezabilitate şi că până la sfârșitul lui 2014 va avea în lucru 651 de km de autostradă, iar în 2015, „în jur de 1.500 km”.
Realitatea ne demonstrează însă că unicul ţel a fost cheltuirea banilor pe studii de fezabilitate – pe care nu ştim dacă guvernele viitoare nu le vor arunca la coş, în clasicul stil postdecembrist.
Investiţii tăiate
E drept că în ultimii 3 ani s-au derulat licitaţii pentru investiţii noi, dar au fost abandonate lucrpri începute, banii fiind tăiaţi sistematic, prin rectificări bugetare.
Nici măcar amărâţii de 6 km ce ar conecta Capitala de Autostrada Bucureşti-Ploieşti nu s-au construit, iar acum ministrul Rus dă vina pe Oprescu şi pe CGMB, care “nu au Plan Urbanistic General (PUG)”. (E drept că PUG-ul aprobat pentru perioada 2000 – 2010 a expirat de 4 ani fără ca Primăria Capitalei să finalizeze noul PUG, aflat în lucru la o echipă de arhitecţi, şi s-ar putea să aflăm, la final, că toată afacerea a ajuns la costuri astronomice).
Meteahnă şi la PNL
Să nu uităm însă că şi PNL-ul lui Tăriceanu a avut aceeaşi optică în privinţa autostrăzilor: a aruncat bani cu sacul pe studii de fezabilitate, în perioada 2004-2008 cât s-a aflat la guvernare, şi a construit numai 5 km.
Iar ministrul din 2007-2008 al Transporturilor, Ludovic Orban, a comandat şi aprobat studiul pentru Autostrada Comarnic-Braşov – pe care Dan Şova l-a aruncat la gunoi -, apoi a lansat licitaţia.
Orban nu şi-a asumat însă şi semnarea contractului de execuţie, amânând pentru 2009 operaţiunea şi lăsându-l, astfel, pe viitorul ministru Radu Berceanu, din Guvernul Boc, să-şi frângă gâtul.
Berceanu, la a doua intersectare
Spunem asta pentru că din luna mai 2009, când a fost desemnat câştigătorul – consorţiul Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) -, au urmat negocieri îndelungate la Ministerul Transporturilor, iar Berceanu s-a intersectat pentru a doua oară cu licitaţia Comarnic-Braşov.
Contractul a fost semnat abia la jumătatea lui ianuarie 2010, cu modificări operate la studiul de fezabilitate. Însă Vinci şi Actor au cerut suplimentarea sumei stabilite iniţial, de 1,5 miliarde de euro, fără ca Berceanu să fie de acord.
După ce nu au reuşit să facă rost de bani, firmele au renunţat la contract în 15 aprilie 2010, ultima zi din termenul de 90 de zile prevăzut pentru a se decide aceasta fără a plăti daune.
Concesiunea prevedea ca Aktor şi Vinci să construiască autostrada din fonduri proprii iar de la data preluării lucrării finalizate, statul trebuia să achite timp de 26 de ani câte 180 de milioane de euro/an. În total, 4,8 miliarde de euro.
A treia încercare
Autostrada Comarnic-Braşov se află acum la a treia încercare, iar Vinci şi Aktor au câştigat din nou licitaţia, dar într-o altă asociere, cooptând-o şi pe Strabag.
Licitaţia a fost lansată la începutul lui 2013, ofertele fiind depuse în februarie, când Dan Şova s-a grăbit să anunţe: „Vin chinezii!”. Însă chiar la începerea etapei dialogului competitiv, în mai-iunie, compania China Communications Construction a anunţat că se retrage.
Au rămas în cursă asocierile Spedition UMB-Tehnostrade şi Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini (câştigătoarea).
Ofertele nu au fost deschise în octombrie 2013, cum promisese Şova, ci în 19 decembrie. Ca şi Şova – care ne ameninţa că se mută cu cortul pe şantier -, Victor Ponta promitea că autostrada Comarnic-Brașov va fi gata la sfârșitul lui 2016: „Eu vă garantez că suntem într-o fază foarte avansată și semnăm anul acesta (2013 – n.r.) Comarnic-Brașov″.
Contract amânat de 9 luni
Numai că semnarea contractului a fost amânată mai întâi pentru aprilie 2014, apoi pentru iunie – “când avem toate agreement-urile de la bănci”, potrivit lui Şova, care apoi şi-a dat demisia din funcţia de ministru şi acum este anchetat de DNA în două dosare de corupţie.
La mijlocul lunii iulie 2014 am aflat că proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov nu are aviz de mediu, deoarece Şova nu l-a reînnoit pe cel din 2007 odată cu revizuirea studiului de fezabilitate, punând cruce din start acestei investiţii.
Pentru Comarnic-Braşov, Dan Şova a încercat şi o nouă Lege a parteneriatului public-privat (PPP). Criticată public de fostul preşedinte Traian Băsescu – şi respinsă de la promulgare -, legea ce o abroga pe precedenta, din 2010 – care nici ea nu a adus până acum vreun contract de partenereiat public-privat – a fost declarată neconstituţională de către CCR, în 2 iulie 2014.
Băsescu e de vină
Anterior, în 25 iunie, fostul preşedinte Traian Băsescu l-a avertizat pe noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, cu privire la fapte de corupţie în contractarea lucrărilor la această autostradă.
Victor Ponta l-a acuzat în 26 august pe Traian Băsescu de denunţ la DNA, fapt respins însă imediat de purtătorul de cuvânt Administraţiei Prezidenţiale. Acum câteva zile, Ponta a revenit cu acuzaţia, pentru a justifica întârzierea de 9 luni a semnării contractului.
Costuri noi, năravuri vechi
Premierul i-a cerut lui Rus în 13 ianuarie a.c. să facă publice datele din viitorul contract, iar ministrul s-a conformat. Iată cum a prevăzut CNADNR concesiunea: statul va plăti 325,2 milioane euro/an în 26 de ani, adică 8,45 miliarde de euro.
Dacă Guvernul ar avea astăzi disponibili 2,7 miliarde euro (fără TVA), ar putea construi autostrada în 4 ani, fără a concesiona lucrările şi fără să impună taxă de drum. Dar cum nu îi are, cheltuielile se triplează, este argumentul CNADNR.
Costul total pentru construire, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 mil euro/km, în varianta fără credite, şi de 159,5 mil euro/km, cu credite, se arată în prezentare.
Pe autostradă va fi un sistem de taxare “semi-închis”, cu bariere pe întreg carosabilul la cele două capete, în zona Comarnic şi Râşnov, precum şi cabine de taxare la Sinaia – Buşteni şi Predeal. Tariful de concesiune va fi perceput după ce autostrada va fi operaţională.
Daţi click pentru a vizualiza prezentarea Autostrăzii Comarnic-Brasov, postată în 14 ianuarie pe site-ul MT.
Rus: A fost cea mai mică ofertă
Lui Ioan Rus nu i se pare mare prea mare suma de 8,45 miliarde de euro pentru cei 53 de km de autostradă.
„A fost cea mai mică ofertă. Am semnat cu ei un memorandum că vom continua discuțiile, însă nu știu să vă spun acum cum vor continua ele, în ce măsură va fi suma coborâtă, rearanjată. Nu știu să vă spun”, a explicat, în stilu-i propriu, ministrul Transporturilor.
“Fără pact nu ne-apucăm, că păţim ca şi cu Autostrada Transilvania”
Premierul Victor Ponta i-a cerut apoi ministrului Ioan Rus, care a preluat CNADNR în 15 ianuarie a.c., prin Ordonanţă de urgenţă, ca până pe 15 februarie să ia o decizie în privinţa contractului.
„Nu mai putem să stăm. (..) Vreau, pe 15 februarie, după ce toată țara știe, după ce toți reprezentanții politici și nepolitici știu cât ne costă, cât durează, care sunt obligațiile noastre, care sunt obligațiile companiilor contractoare, pe 15 să spunem ‘da’ sau ‘nu’, semnăm contractul și se apucă de treabă… Le trebuie 60 de zile – nu, domnule director (Narcis Neaga -n.r.)? – din momentul semnării contractului să se apuce de treabă”, a spus premierul Ponta, la prezentarea Master Planului General de Transport.
“Deci, pe 15 aprilie, se pot apuca de treabă sau le spunem încă o dată “nu”, pentru că, dacă nu există un acord, nu are rost să pornim contractul. Contractul nu se termină în 6 luni sau într-un an; se termină în 3 ani. Este vorba de obligaţii pe 30 de ani ale statului român, cu totul. Or, dacă cineva vine şi spune “nu domnule, nu este bine; când vin eu la guvernare, îl oprim”, n-are rost să-l mai pornim, că păţim ca şi cu Autostrada Transilvania””, a continuat Ponta.
“Dacă toată lumea este de acord că trebuie să facem Comarnic-Braşov, suntem în fază avansată, putem semna pe 15 februarie şi pe 15 aprilie să se apuce de treabă, atunci îl facem. Dacă nu, cei care nu sunt de acord şi care ştiu o soluţie mai bună, or să vină ei când or veni şi or să o ia de la capăt, cu tot ceea ce am făcut noi un an de zile. Aici este o chestiune de responsabilitate. Din punctul meu de vedere, ar trebui să pornim proiectul. Este un proiect scump, este un proiect cu obligaţii multe, pe 30 de ani, dar este un proiect strategic esenţial pentru România”, a insistat el.
Aşadar, în binecunoscutul obicei, Victor Ponta a pasat responsabilitatea către Marele PNL.
Magda SEVERIN
