Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, iar în ultimele luni, Ministerului Public, DNA şi ICCJ au continuat să lucreze profesionist şi imparţial, în ciuda faptului că uneori au fost supuse unei presiuni extreme, se arată în Raportul MCV dat publicităţii miercuri de Comisia Europeană. Rezultatele pe care aceste instituţii le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV.
“ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă. În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că Justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv“, se arată în Raportul.
Totodată, abordarea Înaltei Curţi la capitolul dosare de corupţie la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor.
CE consideră că se impune, de asemenea, ca asigurarea respectării legii să funcţioneze în mod eficient şi echitabil în cadrul întregului sistem şi că ICCJ a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte stabilirea de standarde şi orientări pentru instanţele inferioare.
Presiuni extreme pe Ministerul Public, DGA şi ICCJ
“În ultimele luni, Ministerul Public, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienţa dovedită până în prezent de instituţiile respective întăreşte concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV. Este esenţial ca acest progres să se menţină sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie să fie subminat de alte restricţii privind capacitatea agenţiilor de asigurare a respectării legii de a acţiona în justiţie”, se mai arată în raport.
Este dată ca exemplu de restricţie sugestia recentă conform căreia probele colectate de autorităţile de asigurare a respectării legii în cadrul cercetării altor infracţiuni să nu poată fi utilizate în procese de corupţie.
“Un alt element esenţial al reputaţiei şi răspunderii sistemului judiciar este procedura de numire a magistraţilor. Noile dispoziţii privind promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul sistemului: pare mai important să se menţină calitatea concurenţei mai degrabă decât să se remedieze lacunele percepute, care se pot dovedi a fi de scurtă durată“, se menţionează în documentul citat.
Consecvenţă şi transparenţă
Comisia Europeană mai consideră că transparenţa şi consecvenţa procesului judiciar sunt elemente-cheie pentru credibilitatea şi eficacitatea acestuia şi că de la raportul din luna iulie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a continuat să ia măsuri concrete în vederea unificării jurisprudenţei şi a îmbunătăţirii calităţii acesteia, asigurând transmiterea hotărârilor către instanţele inferioare şi îmbunătăţind accesul online.
Un aspect important pentru unificarea jurisprudenţei este actualizarea sistemului informatic depăşit, care limitează capacitatea de informare a judecătorilor cu privire la hotărârile pronunţate în alte cauze, mai consideră CE.
Se arată că două proiecte sunt în curs şi că Ministerul Justiţiei intenţionează să pună în aplicare o strategie pentru ca accesul la ECRIS (principala bază de date judiciare) să se facă simplu şi rapid, iar CSM încearcă, de asemenea, să îmbunătăţească în paralel sistemul existent “Jurindex” (un sistem alternativ).
Magda SEVERIN
