RECENSĂMÂNT, date finale: Suntem 20.121.641 de români în ţară

Populaţia totală stabilă a României este de 20.121.641 persoane, dintre care 16.792.900 persoane (88,9%) s-au declarat români, 1.227.600 de persoane (6,5%) – de etnie maghiară, 621.600 persoane (3,3%) – de etnie romă, 50.900 de persoane – ucraineni, 36.000 – germani, 27.700 – turci, 23.500 – ruşi-lipoveni  şi 20.300 – tătari, relevă datelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

727.500 plecaţi în străinătate

La cifra totală se adaugă 727.500 de persoane plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 1 an, care nu fac parte din populaţia stabilă.

Potrivit INS, datele nu cuprind decât o parte a numărului de emigranţi externi. Subînregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Mai m ulţi romi

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.800 persoane (din totalul celor 20.121.600 persoane).

99,9% cu limba maternă româna 

Structura populaţiei după limba maternă arată că, pentru 90,9% din totalul populaţiei, limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei.

În cazul a 6,7% dintre persoane, limba maghiară reprezintă limba maternă.

Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3% din populaţie, iar limba ucraineană, pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1.000 care fac parte din populaţia stabilă.

Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 18,861 milioane persoane din totalul populaţiei stabile, la recensământul din 2011.

86,5% sunt ortodocşi

Potrivit INS, 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat religiile greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%).

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total.

S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.

Aproape jumătate, căsătoriţi legal

Datele recensământului privind structura populaţiei stabile în funcţie de starea civilă arată că aproape jumătate din populaţia stabilă este reprezentată de persoane căsătorite legal. Astfel, sunt căsătoriţi 4.818.400 bărbaţi şi 4.868.800 femei.

Două persoane din cinci nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă 10% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745.500 persoane.

41,4%, cu studii medii

În ceea ce priveşte structura după nivelul de instruire, datele INS arată, din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, la 20 octombrie 2011 erau:

* 44,2% cu nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) – faţă de 60,3% în 1992 şi 53,3% în 2002

* 41,4% cu nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri)

* 14,4% cu nivel superior, faţă de numai 5,2% în 1992 şi 7,1% în 2002. Practic, s-a triplat numărul celor cu facultate – inclusiv cei cu masterat sau doctorat.

* 1,4% – persoane analfabete (245.400), faţă de 3,1% în 1992 şi de 2,6% în 2002.

Vârsta medie: 40,6 ani

Vârsta medie a populaţiei a crescut la 40,6 ani în 2011, faţă de 35,1 ani în 1992 şi de 37,8 ani în 2002, potrivit datelor prezentate într-o conferinţă de presă de preşedintele INS, Tudorel Andrei.

Durata medie de viaţă a unei femei este cu circa 7 ani mai mare decât în cazul unui bărbat.  Astfel, vârsta medie a femeilor a crescut de la 36,2 ani în 1992 şi 39,1 ani în 2002 la 42,1 ani în 2011. La bărbaţi, a crescut de la 33,9 ani în 1992 şi de la 36,4 ani în 2002 la 39 de ani, în 2011.

Pe sexe, ponderea populaţiei feminine a crescut constant, dar nu spectaculos, ajungând la 51,4% în 2011, de la 51,3% în 2002, 50,8% în 1992 şi 50,7% în 1977.

În România se nasc 106 băieţi la 100 de fete, până la 40-50 de ani bărbaţii au o pondere mai mare, dar după 50 de ani ponderea creşte vertiginos în favoarea femeilor.

Ponta: Am fost peste 50% la referendum

Premierul Victor Ponta a afirmat, joi, în şedinţa de Guvern, că după publicarea rezultatelor finale ale recensământului populaţiei reiese că la referendumul din iulie anul trecut, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, s-au prezentat la urne peste 50% dintre alegători.

“Am văzut şi eu datele finale ale recensământului – mai bine mai târziu decât niciodată -, doar că, din păcate, am fost peste 50% în 29 iulie, care am dat lovitura de stat cum ar spune unii rămaşi în urmă. Am fost peste 50%, nu ne mai foloseşte prea mult acum. Însă o să vă rog domnule ministru de Interne, cu ministrul Administraţiei, totuşi, să vedem cum adaptăm toată legislaţia noastră la o realitate care acum nu mai e contestată de nimeni: câţi suntem, cum se fac cvorumurile locale, naţionale, liste permanente, pentru că, din păcate, deciziile de anul trecut ale CCR au reuşit mai mult să ne încurce decât să ne lămurească şi, poate, pentru viitor, nu mai păţim ce am păţit anul trecut”, a spus prim-ministrul.

Băsescu: Ponta a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate

Întrebat cum comentează afirmaţia premierului Victor Ponta, preşedintele Traian Băsescu a spus: “Nu ştiu dacă premierul a făcut o astfel de afirmaţie, dar dacă a făcut-o arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate în ce spune.

Şeful statului a precizat că recensământul face o situaţie a populaţiei care locuieşte în România, fără “milioanele de majori care sunt în afara frontierelor”. El a reamintit că “referendumul a fost şi boicotat”.

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.