Retailul alimentar, carburanţii şi taximetria, în vizorul Consiliului Concurenţei. CE stă cu ochii pe Oltchim

Consiliul Concurenței (CC) a demarat investigații în mai multe sectoare-cheie din economie, precum sectorul energetic, taximetria din Bucureşti, retailul alimentar şi carburanţii. În această toamnă, jucătorii implicați vor fi chemați la audieri înainte de verdict, după cum a declarat într-un interviu pentru PUTEREA președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Tot şeful Autorităţii de Concurenţă a anunţat, recent, că oficialii europeni stau cu ochii pe privatizarea Oltchim, suspectând că statul român ar avantaja Petrom prin preluarea rafinăriei Arpechim pentru a o “mărita” odată cu combinatul. Nici hidrocentrala de la Tarniţa, pe care Guvernul Ponta vrea să o construiască cu chinezii, nu are prea mare noroc.

„Avem 6 audieri în această toamnă. Au fost cornul și laptele, pentru o presupusă trucare de licitații, în județul Giurgiu; o să anunțăm o decizie, audierea a avut deja loc. Săptămâna trecută am avut audiere în cazul unui presupus cartel al agențiilor de publicitate, care s-ar fi înțeles să excludă de pe piață un competitor; și aici vom lua o decizie, probabil săptămânile următoare, audierile avut loc. Apoi vom avea o altă audiere, în cel mai mare caz din acest an, cel al retailului alimentar, care va fi la sfârșitul lunii octombrie; deciziile le vom lua până de Crăciun. Mai avem audieri la un presupus cartel al firmelor de taximetrie din București și iarăși audieri privind o presupusă înțelegere de trucare a unor licitații pe piața de foraje de gaze. Mai avem un caz în care echipa nu constată vinovăția, dar procedural trebuie să facem audiere, e cazul în care Antena reclamă RCS pentru nedistribuirea GSP. Toate aceste audieri vor fi până la sfârșitul anului”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

În plus, instituția a demarat anul trecut o analiză a pieței energiei electrice și a gazelor, urmând ca în lunile viitoare să avem primele concluzii ale acesteia. Analizele sunt cu atât mai importante cu cât vorbim de sectoare „predispuse la abuzuri și încălcări ale Legii concurenței”.

Şeful Autorităţii de Concurență spune că sunt multe dosare în lucru, fiind un sector predispus la abuzuri.

„Poate doar retailul să depășească energia ca număr de cazuri aflate în lucru. Este sector cu un potențial de monopolizare, de zone care nu pot funcționa concurențial bine. Acum, avem un caz privind licitațiile pentru lucrări din domeniul gazelor, care se referă la o posibilă înţelegere între 13 companii de a participa cu oferte trucate la 10 licitaţii organizate de Transgaz Mediaş în 2011”, a menționat Chirițoiu.

Valoarea totală a contractelor încheiate este de aproximativ 8 milioane de euro. Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag, TMUCB, Rominsta, Moldocor, Cis Gaz, Armax și Armax Gaz, Pegamont, Ecprod, Amarad, Posada Med și Staza Invest.

Investigaţia asupra CEZ Distribuţie, pe final

„Probabil chiar în acest an vom finaliza investigația asupra CEZ Distribuție prin acceptarea angajamentelor formulate de companie. Ne-am consultat şi cu ANRE pentru a ne asigura că angajamentele propuse de CEZ sunt în concordanţă cu cadrul de reglementare în energie. Aceste angajamente reprezintă un pas important în adoptarea unor norme care, pe de-o parte, să protejeze consumatorii de practicile abuzive, iar pe de altă parte, să ofere companiilor posibilitatea recuperării unor eventuale creanţe”, a mai afirmat Chirițoiu.

Președintele de la Concurență a precizat că mai există totodată o posibilă încălcare a Legii concurenței de agenții economici implicați în licitațiile organizate de Romgaz și Transatlantic Worlwide România pentru atribuirea contractelor de servicii de foraj. Investigația a fost declanșată în 2010 și până la finalul acestui an speră că va fi încheiată.

7 anchete la gazul petrolier lichefiat (GPL) auto

„Apoi, avem în lucru o serie de 7 investigații privind posibila încălcare a prevederilor Legii concurenţei prin stabilirea preţurilor de vânzare sau revânzare, limitarea accesului pe piaţă de următoarele firme active pe piaţa distribuţiei şi comercializării gazului petrolier lichefiat (GPL) auto: Rompetrol Gas, Eurogenetic, Sistemgas, Auto Gas, Flaga GPL România, Bulrom Gas Impex, Antares Gas şi distribuitorii acestora. Investigațiile privind Rompetrol Gas, Eurogenetic și Sistemgas sperăm să fie finalizate în acest an, iar pentru celelalte societăți considerăm că primul şi al doilea semestru din 2015 sunt termene de finalizare care pot fi respectate”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Marele dosar al carburanților

Desigur, încă este deschis marele dosar al carburanților privind posibila încălcare de către societăţile de pe pieţele exploatării, producţiei şi vânzării ţiţeiului, rafinării ţiţeiului şi distribuţiei carburanţilor auto, angro şi cu amănuntul, prin stabilirea – direct sau indirect – a preţurilor de vânzare sau de revânzare şi prin împărţirea pieţelor.

„În 2015 sperăm să finalizăm două investigaţii pe piaţa locală a lucrărilor de execuţie şi proiectare a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale pentru stabilirea unui preţ unic pentru aceste lucrări de către societatea Wirom Gas şi partenerii săi, respectiv practicarea unor tarife excesive de către Otto Gaz. Nu în ultimul rând, avem analizele sectoriale pentru energie electrică și gaze despre care am discutat deja şi ale căror rezultate vor fi comunicate şi Departamentului pentru Energie”, a mai spus Chirițoiu.

Petrom vrea să scape de Arpechim cu ajutorul statului

Totodată, Comisia Europeană (CE) stă cu ochii pe planurile autorităţilor române privind privatizarea combinatul chimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea, eşuată lamentabil de Guvernul Ponta în septembrie 2012, cu “Domnul Dan” Diaconescu. Încercările ulterioare – în martie şi iunie anul acesta –  au avut aceeaşi soartă, dar premierul Victor Ponta primite că va reuşi în decembrie, după alegerile prezidenţiale.

CE a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului, întrucât există suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat iar preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petrolieră. CE a aprobat, în 2012, conversia în acţiuni a unei creanţe 135 milioane de euro deţinută de statul român la Oltchim, însă conversia nu s-a realizat până acum, deoarece era condiţionată de procesul de privatizare.

„Există suspiciunea că preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, întrucât, în aceste condiţii, Petrom ar scăpa de unele obligaţii foarte costisitoare pe care le are cu închiderea rafinăriei, precum decontaminarea zonei”, a precizat Chiriţoiu la finele lunii august.

Rafinăria Arpechim Piteşti este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat să cumpere rafinăria de la Petrom şi să o vândă la pachet cu Oltchim, în cazul în care potenţialii investitori doresc acest lucru. Petrom a închis Arpechim în anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piaţa din România, iar rafinăria se află acum în conservare.

„Comisia Europeanăcere explicaţii cu privire la faptul că, deşi Oltchim are datorii la stat, statul nu o execută, cum ar trebui să facă orice creditor, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la un posibil ajutor de stat”, a mai spus şeful Autorităţii de Concurenţă.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa, cu probleme  

Bogdan Chiriţoiu afirmă, totodată, că Ordonanţa iniţiată de Departamentul pentru Energie pentru a sprijini proiectul hidrocentralei Tarniţa conţine prea multe elemente care ar putea constitui ajutor de stat. „Punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că această ordonanţă conţine prea multe exceptări legislative, astfel că ridică multe semne de întrebare cu privire la posibila acordare a unui ajutor de stat”, a precizat Chiriţoiu.

Departamentul pentru Energie a iniţiat un proiect de ordonanţă pentru declararea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj drept obiective de interes strategic naţional, pentru a scuti viitoarea hidrocentrală Tarniţa de plata mai multor taxe şi contribuţii. Documentul menţionează că, pentru consumul propriu tehnologic, nu se achiziţionează certificate verzi şi nu se plăteşte taxa de cogenerare.

Totodată, operatorul centralei Tarniţa este exceptat, prin această ordonanţă, de la plata tarifului de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale. Hidrocentrala Tarniţa va fi exceptată şi de la plata apei uzinate către Administraţia Naţională Apele Române.

În proiect scrie că este nevoie de avizul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a ordonanţei.

Chinezii “salvatori”

La recenta vizită în china (29 august – 2 septembrie), premierul Ponta a anunţat din nou că hidrocentrala de la Tarniţa va fi construită cu chinezii.

Tot China ar fi trebuit să ne construiască autostrada Comarnic-Braşov, după spusele fostului şef al Marilor Proiecte, Dan Şova.

Acum, actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, îi momeşte pe chinezi să ne construiască drumurile – deşi nu avem încă finalizat Masterplanul General în Transporturi – şi să investească în Portul Constanţa. O investiţie nu prea sigură, atât timp cât încercarea premierului Ponta de a-l împărţi cu Radu Mazăre s-a lovit de criticile UE. (M.S.)

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.