Revoltă în CNADNR. Homor: DNA nu i-a interzis lui Neaga să ocupe o funcție de conducere

Mai mulți angajați ai CNADNR, printre care juristul Alin Goga, Florin Dascălu, director de întreținere a infrastructurii, și Mihai Bașulescu, fost director general al companiei în timpul Guvernului Năstase și cel care a semnat contractul cu Bechtel, au format un grup de inițiativă pentru reformarea companiei de stat. 

Printre reproșurile care i se aduc noului director general al CNADNR, Cătălin Homor, se numără și aceea că l-a păstrat și numit pe fostul șef  al companiei, Narcis Neaga, director la Direcția Concesiuni, plătindu-i în continuare un salariu fabulos deși este anchetat de DNA pentru dezastrul de pe autostrada Sibiu-Orăștie.

”Narcis Neaga (…) semnează în continuare ca director al direcției concesiuni din CNADNR și încasează un salariu fabulos de peste 20.000 de lei pe lună”, reclamă ”reformatorii”. Ei spun că deși i s-a interzis legal, Narcis Neaga, cu acceptul lui Homor,  s-ar întâlni cu alte persoane implicate în dosarul autostrăzii ”plutitoare”.

Alte nemulțumiri ale grupului de inițiativă sunt legate de faptul că în CNADNR există mai mulți șoferi decât ingineri de drumuri și că s-au pierdut 3 miliarde de euro din banii europeni, dar sunt reclamate și sporurile de 75% din salariu pe care le obțin numai favorizații conducerii, precum și modul în care se fac angajări.

”Avem un parc de maşini uriaş la CNADNR, o mulţime de şoferi (325 faţă de doar 189 ingineri de drumuri) care stau în curtea regionalelor sau pe lângă minister, făcându-şi treburile personale şi pe ale directorilor pe care îi deservesc (piaţa, plăţi, transportul copiilor etc), totul pe carburantul companiei, majoritatea folosind maşinile în interes personal şi după terminarea programului (maşinilerămân la şoferi sau directori pentru drumuri în interes personal)”, spun nemulțumiții.

Potrivit acestora, din 49 de șefi de secții de drumuri naționale numai 29 au terminat o facultate de Drumuri și Poduri.

Ei mai acuză și faptul că firma de stat are angajați 56 de juriști, din care doar o mică parte apără compania în instanțe, în disputele avute cu constructorii. ”Propunem să fie analizată ”încărcarea” pe care o au cei 56 de jurişti din CNADNR, prin auditarea muncii acestora şi, eventual repoziționarea lor în locurile unde ar fi utili (reprezentare în instanţă)”, se spune în scrisoarea trimisă public. Potrivit lor, CNADNR are dispute cu firmele de construcții în valoare de două miliarde de lei în care nu s-a făcut nicio apărare a companiei de stat și în care dosarele sunt pasate între diferite persoane resposnabile.

Homor contraatacă, dând vina pe DNA în cazul lui Neaga

Într-un comunicat de presă, actualul director general al CNADNR, Cătălin Homor, răspunde punctual la acuzele celor care s-au revoltat, iar în cazul lui Neaga precizează (la punctul 18) că procurorii DNA care îl anchetează pe acesta nu i-au interzis păstrarea unei funcții de conducere, cum, de altfel, s-a procedat și cu ceilalți directori demiși din companie și trecuți pe alt post de conducere.

Redăm integral răspunsurile CNADNR la fiecare acuzație:

”CNADNR prezintă opiniei publice punctul său de vedere cu privire la solicitările “Inițiativei pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR SA”

Pentru corecta informare a opiniei publice, CNADNR face următoarele precizări  referitoare la afirmațiile așa numitei “Inițiativa pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR SA” : 

Infrastructura rutieră este acolo, la stadiul unde au dus-o măsurile şi deciziile luate de-a lungul timpului: au fost realizaţi peste 15.000 km de drumuri naţionale şi peste 700 km de autostrăzi.

Încotro infrastructura rutieră? Avem un Masterplan General pentru Transport, un document strategic, elaborat ştiinţific şi dezbătut cu politicieni, administraţii publice locale, cât şi cu organizaţii profesionale şi societatea civilă, acceptat de către Comisia Europeană. Masterplanul va fi o lege care va trasa direcţiile şi priorităţile infrastructurii rutiere, corelat cu necesităţile dezvoltării economico-sociale a diferitelor zone ale ţării, în funcţie de parametri tehnico-economici şi de posibilele fonduri alocate proiectelor rutiere. Prevederile Masterplanului se transformă pentru noi, CNADNR,  în obiective şi proiecte de lucru  principale. Şi ca să le răspundem colegilor, realizarea acestor obiective ţine de activitatea noastră de zi cu zi în cadrul companiei.

În cuprinsul Raportului Corpului de Control al Ministrului Transporturilor care a fost adus în discuţie, se menționează expres că“respectivul raport nu constituie un act administrativ, în sensul legii contenciosului – administrativ nr. 554/2004, el reprezintă un act de informare al ministrului transporturilor și după caz, de sesizare a organelor abilitate”.

Prin urmare, el nu are o valoare normativă, ca un act administrativ, iar organele abilitate, care au fost sesizate, nu au transmis până în prezent rezoluţii, măsuri sau obligații în sarcina companiei.

Cu toate acestea, compania a elaborat un Plan de Măsuri pe care l-a prezentat spre aprobare Consiliului de Administrație (CA), fiind aprobat în ședința din data de 22.03.2016.

CNADNR, ţinând cont de solicitările grupului de iniţiativă, aduce în atenţia opiniei publice următoarele informaţii:

  1. “…Sancţionarea disciplinară a persoanelor responsabile, aşa cum au fost identificate în Raportul nr. 942/27.10.2015 al Corpului de Control al Ministrului Transporturilor…”

Considerăm că această propunere este una superficială și contravine dispozițiilor legale în materie. Art. 252, alin. 1, prevede: angajatorul dispune aplicarea sancțiunilor disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice, de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.

În consecință, semnatarii fac o confuzie nejustificată între data săvârșirii eventualelor fapte și data comunicării Raportului Corpului de Control al MinistruluiTransporturilor.

  1. “…Recuperarea prejudiciului de la persoanele responsabile, prejudiciu stabilit în Raportul misiunii de audit intern referitor la “Verificarea modului de întocmire şi derulare a contractelor încheiate între CNADNR SA şi SC DATA CONTROL SRL referitoare la activitatea de cântărire a vehiculelor de transport marfă în ACI din punctele de trecere a frontierei”…
  2. …Aplicarea de către Direcţia Venituri a proiectelor pilot aprobate de conducerea companiei, proiecte menite a scoate CNADNR SA din situaţia de client captiv al furnizorului SC DATA CONTROL SRL, situaţie determinată prin mijloace penale de salariaţi ai CNADNR, aşa cum rezultă din acelaşi raport de control…”

La aceste puncte constatăm o dezinformare, deoarece există pe rolul instanțelor judecătorești dosarul nr. 5026/3/2015 în care instanța va decide care dintre pretențiile părților sunt întemeiate. Totodată, la nivelul companiei, a fost demarată o misiune de audit pentru a analiza și a dispune în consecință.

  1. “…cercetarea şi sancţionarea, după caz, a persoanelor din conducerea companiei (inclusiv regionale) pentru respectarea pct. 1 al Hotărârii AGEA nr. 21/08.12.2014 privind modificarea structurii organizatorice a DRDP 1-7…”

Această solicitare se referă la atribuțiile Adunării Generale ale Acționarilor, care vor proceda în funcție de drepturile și obligațiile lor conferite de lege.

  1. “Măsuri de transparență și disciplinarea companiei…”
  • “…Azi, avem “claim”-uri de 2 miliarde de lei (circa 450 de milioane de euro)…”

În primul rând, semnatarii nu se referă la revendicări (claim-uri) certe pe care compania e obligată să le plătească, ci doar dându-și cu părerea, vehiculează sume fără o bază reală, creând doar o dezinformare. Aceste revendicări pot fi traduse sub forma unor solicitări bănești sau extensii de timp din partea constructorilor, solicitări ce sunt verificate de către consultantul companiei și, în cazul în care, nu sunt aprobate/agreate, vor fi parcurse doar la inițiativa constructorului în următoarele etape de judecată.

Totodată, crează confuzie și dau dovadă că nu cunosc mecanismele contractuale de soluționare a eventualelor dispute care prevăd trei etape:

  • încercarea de soluționare amiabilă, atribuție ce revine derulatorului de contract;
  • constituirea comisiei de adjudecare a disputelor, atribuție ce revine în colaborare derulatorului de contract și departamentului de dispute contractuale;
  • arbitraj internațional în care compania este reprezentată de avocați sau Direcția Juridică din cadrul CNADNR SA.

Prima etapă de judecată se face în cadrul CAD-ului (Comisia de Adjudecare a Disputelor). Rezoluția emisă de CAD nu are caracter executoriu, în consecință judecata finală se va realiza în arbitraj în Camera de Comerț și Industrie de pe teritoriul UE.

  • “…Solicităm ca întâlnirile cu personalul din afara CNADNR (constructori, consultanţi, proiectanţi) să nu se mai facă în birouri…”

Prin Decizia Directorului General, întâlnirile cu reprezentanții companiilor colaboratoare sunt monitorizate într-un registru electronic de evidență. De asemenea,  ședințele se desfășoară cu precădere în cele două săli de ședințe amenajate, urmând ca în perioada imediat următoare, să mai fie amenajate astfel de săli dedicate întrunirilor.

  • “Condicile de hârtie pentru prezenţă trebuie să dispară…”

Semnarea condicii de prezență operează în paralel cu cartelele de acces care sunt monitorizate în permanență.

  • “…Copiatoarele trebuie să fie instalate pe holurile CNADNR, să se ştie în orice moment cine a copiat…”

Această măsură a fost implementată prin Decizia Directorului General prin care a fost instituită obligativitatea unei evidențe clare pe baza unui registru a tuturor documentelor printate/fotocopiate. Considerăm că este într-adevăr benefică, întrucât se poate asigura urmărirea folosirii hârtiei în mod judicios și, de asemenea, pentru securizarea circuitului documentelor. Salutăm această măsura propusă de domniile lor, raportat la starea de fapt prin care se demonstrează că dețin foarte multe documente ale companiei ce nu au legătură cu atribuțiile lor de serviciu;

  • “…Documentele pe hârtie, într-o companie modernă, trebuie să dispară…”

Precizăm că în prezent legislația actuală nu prevede semnătura electronică pentru entitățile publice. În acest context, reamintim Decizia emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție care nu a mai permis să semnăm electronic Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor.

  • “…Arhiva digitală e esenţială pentru o companie modernă…”

Arhiva digitală este în curs de implementare fiind un proiect important la nivelul companiei, fiind conștienți de asemenea, că va fi un proces de lungă durată având în vedere volumul arhivei la nivelul CNADNR SA.

  • “…Reorganizarea CNADNR este obligatorie, pornind de la actualizarea OUG nr. 84/2003…”.

Fiind vorba despre modificarea unor acte normative, alte instituții publice sunt îndrituite de lege să le efectueze. Acestea vor analiza, urmând a fi implementate măsurile ce pot aduce plus valoare companiei.

  1. “…chiria în GEI Palat…12 MILIOANE de lei…”

Încă o dovadă de dezinformare și de rea credință o reprezintă afirmațiile punctului 6 pe care le considerăm ca fiind eronate și mult exagerate. Cu privire la sumele plătite de către Companie către GEI Palat, CNADNR plătește anual chirie pentru funcționarea în cladirea Palatului CFR, aproximativ 1,7 milioane lei și nu 12 milioane de lei așa cum se încearcă dezinfomarea opiniei publice. Vorbim de un preț mediu de aproximativ 4,5 euro/mp, cu mult sub prețurile practicate în prezent (sub jumătate față de prețul pieței din zonă, de minim 10 euro/mp).

  1. “…Constituirea unei echipe de inspecţie de la nivelul CNADNR Central pentru verificarea activităţii SDN-urilor şi a districtelor…”

Dorim să menționăm că verificarea tuturor activităților desfășurate în cadrul companiei reprezintă o preocupare permanentă a conducerii executive, o dovadă în acest sens fiind implementarea Sistemul de Control Intern Managerial, confirmată prin raportul Curții de Conturi. Pentru a întări această activitate de control, conducerea executivă intenționează  introducerea în structura companiei a unui departament care va avea ca principal scop activitatea de control asupra activităților desfășurate de toate compartimentele companiei, inclusiv cele regionale.

  1. “…Stoparea acordării sumelor uriaşe din partea companiei pentru sindicate…”

Drepturile acordate organizațiilor sindicale sunt prevăzute în convenții internaționale și au fost preluate și de legislația românească și sunt obligatorii pentru Contractele Colective de Muncă.

  1. “…acordării sporului la salariu de până la 75%…”

Conform Planului de Măsuri pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Raportul Ministerului Transporturilor nr. 942/27.10.2015, înregistrat la CNADNR SA sub nr. 92/82892/10.12.2015, s-a propus încadrarea cheltuielilor cu salariile în prevederile  BVC aprobat, inclusiv reanalizarea acordării sporului de până la 75% angajaților companiei.

A fost deja una dintre primele măsuri ale actualei conduceri executive ale companiei, cea de realizare a unui plan complex cu măsuri multiple privind încadrarea în fondul de salarii, plan înaintat și aprobat de CA în data de 22.03.2016.

  1. “…parc de maşini uriaş la CNADNR, o mulţime de şoferi… “

Pentru reducerea cheltuielilor cu service-ul și piesele de schimb s-au făcut și se fac eforturi pentru  înlocuirea parcului de autoturisme și utilaje. Astfel, în perioada 2012-2015, au fost înlocuite prin Programul Rabla un număr de 165 de autoturisme din parcul propriu al companiei.

De asemenea,  au fost achiziționate prin fonduri europene un număr de 100 autofreze pentru activitatea de deszăpezire, de generație 2015, înlocuind vechiul parc de autofreze, în număr de 96 de bucăți aparținând generației aniilor ’60 – ’70.

Menționăm că au fost prevăzute sume în Lista de Investiții atât de la Bugetul de Stat cât și din venituri proprii pentru achiziționarea de noi utilaje care vor conduce la scăderea cheltuielilor cu terții și cheltuielile generate de administrarea unui parc îmbătrânit.

În ultimii 3 de ani de zile achiziția asigurărilor obligatorii (RCA) se face în sistem centralizat la nivel CNADNR, costul cu acestea scăzând în acest mod la aproximativ 70-80% din prețul pieței.

Față de un total de 1084 vehicule, constând în autoturisme, mașini și utilaje, deținute de companie, la care se adaugă încă 256 de autoutilitare, operate de personalul propriu al CNADNR în sistem de leasing operațional, numărul de șoferi este total insuficient, parte din aceștia în perioadele de criză fiind utilizați pe mai multe tipuri de utilaje de intervenție.

Specificul activităţii CNADNR SA determină nevoia de deplasare.

  1. “…organizarea si funcţionarea C.T.E. “

Suntem de acord că o mai bună organizare și funcționare a comisiilor tehnico-economice și a direcțiilor și serviciilor tehnice care gestionează proiecte de infrastructură rutieră va conduce la o mai bună calitate a execuției lucrărilor și la costuri care să se încadreze în contractele semnate cu antreprenori.

În acest fel, se poate accelera implementarea și execuția proiectelor de infrastructură rutieră. Compania are în vedere atât îmbunătăţirea activităţii din CTE, cât şi înfiinţarea unor unităţi de implementare a proiectelor în care să fie cooptaţi şi responsabilizaţi specialişti din domeniu. În perspectiva imediată, CNADNR are în vedere crearea unei structuri de specialişti în proiectare la nivel central.

  1. “…reorganizarea Serviciului Mecanizare…”

Având în vedere intenţia companiei de retehnologizare concretizată în achiziţia de autofreze pentru activitatea de deszăpezire, procurarea de autospeciale de transport muncitori pentru activităţiile de întreţinere curentă, finalizarea procedurilor de achiziţie publică pentru achiziţionarea truselor de reciclare pentru activităţi de întreţinere periodică, finalizarea procedurilor de achiziţie publică pentru echipajele de intervenţie rapidă în situaţii de accidente, calamităţi, considerăm necesară şi utilă organizarea tuturor acestor activităţi într-un compartiment distinct. În acest moment, se află în analiză, dimensiunea în care va fi proiectat pentru a satisface nevoile companiei.

  1. “…înfiinţarea unui Serviciu de Autostrăzi separat de Serviciul Întreţinere Drumuri, în cadrul D.I.D.N.A… “

Facem precizarea că, odată cu dezvoltarea rețelei de autostrăzi se are în vedere înființarea unei entități funcționale care să aibă ca obiect gestionarea și întreținerea autostrăzilor. Ne concentrăm în momentul de față pe finalizarea proiectelor de construcție de autostrăzi și în funcție de aceste realizări, se poate lua în discuție înființarea unui astfel de serviciu.

  1. “…alocările lunare pentru activitatea de întreţinere la D.R.D.P. 1 – 7 să se facă doar în baza avizului D.I.D.N.A. de confirmare a realizărilor…”

În prezent, plățile se efectuează în baza cererilor de fonduri de la Bugetul de Stat întocmite și verificate de Direcția Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi.

       15.-16. “…angajări/promovări pe bază de concurs…”

Organizarea concursurilor are şi va avea loc în baza unor principii legale și procedurale, bine reglementate. Considerăm că respectarea acestor principii este mult mai importantă decât locul desfăşurării concursului de angajare.

  1. “…să nu mai fie preluat de către C.N.A.D.N.R. niciun drum judeţean şi comunal… “

În prezent, din cauza cheltuielilor suplimentare pe care le generează, nu mai sunt preluate drumuri județene. Menționăm că, cele mai multe drumuri județene au fost preluate în perioada 2003-2004, perioadă în care chiar unul din semnatari a fost directorul general al CNADNR SA.

  1. “…lucrările de întreţinere periodică să fie realizate anual pe lungimi mari de drumuri naţionale, nu pe sectoare scurte aşa cum se face în prezent la propunerea DRDP-urilor (200-300 de metri)… “

Menționăm că lucrările de întreținere periodică se aprobă și se monitorizează conform propunerilor  DRDP 1-7, lucrările de întreținere periodică realizându-se pe sectoare omogene, care presupun lungimi considerabile. În acest an, avem prevăzute lucrări pe o lungime de peste 1000 km, în limita bugetelor aprobate, iniţiativa fiind chiar a unuia dintre semnatari. Peticirea drumurilor la care se face referire se concretizează de fapt în lucrări de întreținere curentă, care se execută uzual în fiecare an pe rețeaua de drumuri naționale.

În concluzie, se poate constata cu ușurintă că majoritatea aspectelor sesizate nu corespunde realității, solicitările și propunerile grupului fiind menite să inducă în eroare opinia publică. Totodată, este necesar a fi menționate următoarele aspecte suplimentare:

  • Semnatarii au ocupat și ocupă funcții de conducere, având responsabilități ce ar trebui asumate, pentru orice funcție exercitată în diverse perioade;
  • Având în vedere vechimea unor semnatari în cadrul companiei, care în baza atribuțiilor de serviciu au participat la adoptarea multor decizii și au semnat numeroase acte în acest sens, acestia se află de asemenea, menționați ca persoane responsabile fie în rapoartele Curții de Conturi, precum și în cercetarea organelor abilitate;
  • În eventualitatea revocării din funcție a unor directori, informăm opinia publică că și aceștia se bucură de drepturile legale și constituționale de a contesta deciziile respective. Aducem în discuție această chestiune, întrucât semnatarii, pentru sancțiuni disciplinare minore, cum ar fi “avertismentul”, au făcut numeroase plângeri penale, constestații în instanță și sesizarea unor comisii de abuzuri și alte autorități;
  • În ceea ce priveşte situaţia lui Narcis Neaga, potrivit comunicatului DNA din data de 23.12.2015, rezultă că s-a dispus un control judiciar cu obligativitatea respectării următoarelor obligații:
  • Să se prezinte la secția 3 de Poliție ori de câte ori e chemat;
  • Să anunțe cu privire la o eventuală schimbare a locuinței;
  • Să nu părăsească teritoriul României decât cu acordul procurorului competent;
  • Să nu comunice cu celelalte persoane din dosar fără a se menționa numele acestora;

Menționăm că potrivit art. 215 din Codul de Procedură Penală, procurorul avea dreptul să impună și alte obligații suplimentare cum ar fi interdicția de a exercita profesia, care ar împiedica executarea contractului de muncă. Această interdicție nu a fost stabilită.

Ne manifestăm surprinderea din cauza faptului că toți semnatarii au fost/sunt cercetați în diferite dosare penale și au beneficiat de acelaşi drept de a veni la serviciu pe funcții de conducere.

Reamintim că prin Decizia nr. 279/2015 Curtea Constituțională a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 52, alin. 1, lit b) Teza I din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii în sensul că angajatorul nu mai poate suspenda contractul individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului.

Menționăm că toate acuzele date publicității referitoare la “protejarea, fraternizarea cu domnul Narcis Neaga” sunt complet mincinoase. Compania nu face decât să respecte prevederile legale menționate mai sus.

De asemenea, pe lângă subiectele anunțate în cadrul conferinței de presă, unul din membrii grupului a făcut acuzații grave la diverse posturi tv, fără nicio acoperire legală și faptică. În sprijinul acestei afirmații, dorim să facem următoarele precizări:

  • “…100 milioane costuri implementare rovinietă electronică…”
  • În anul 2010 a fost semnat contractul de servicii Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei” (înregistrat cu nr. 92/26244/09.06.2010) în valoare de 35.960.605,27 lei fără TVA, reprezentând 8.363.904,01 euro fără TVA;

 

  • În anul 2012 a fost semnat contractul de servicii “Extindere Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei”în valoare de 077.202,03 lei fără TVA reprezentând 8.107.236 euro fără TVA; 

Concluzie: Total valoare contractată: 72.037.807,03 lei fără TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 16.471.140,42 Euro fără TVA (dovezi concludente: anunțurile de atribuire ale contractelor) și nicidecum 100 milioane Euro (așa cum s-a declarat).

Implementarea sistemului de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei a avut scopul de a îmbunătăți sistemul de distribuție și control al achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, urmarea imediată fiind încasarea în prima lună de funcționare a unor venituri aproape de 2 ori mai mari decât cele încasate în aceleași luni aferente aniilor anteriori. Ulterior, a urmat o creștere constantă a veniturilor de la an la an, urmare a conștientizării utilizatorilor rețelei de drumuri naționale cu privire la obligativitatea achitării rovinietei, astfel încât, la sfârșitul anului 2015, nivelul încasărilor fiind cu 50% mai mare decât cel din 2009, anterior implementării sistemului SIEGMCR (935 mil. Lei în 2015 față de 635 mil. Lei în 2009).

  • “…3 miliarde euro pierduţi…”
  • 3 MILIARDE EURO FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT RUTIER conform informațiilor existente pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene:

https://www.fonduri-ue.ro/files/programe/INFRASTRUCTURA/POST/tablou_de_bord_POST_5_decembrie_2014.pdf

  • alocarea financiară pe POST pentru anii 2007 – 2015 a fost de234.126.620 euro compusă din: Fond de Coeziune – Axa DMI 1.1 (1.784.303.926 euro) si FEDR – Axa DMI 2.1 (449.822.694 Euro)

Concluzie: Nu au fost pierdute 3 miliarde de Euro (așa cum s-a declarat), întrucât valoarea totală a fondurilor europene pentru infrastructura de transport rutier a fost de maxim 2.234.126.620 Euro și în jur de 70% din această sumă a fost considerată eligibilă, rambursată Statului Român de către Comisia Europeană;

  • “…53 milioane euro pierdute pe SF-uri…”
  • Suma totală a contractelor de SF semnate în perioada 2014 – 2016 a fost de aproximativ 146.380 Euro fără TVA, întrucât majoritatea procedurilor de licitație de SF a fost anulată începând cu anul 2015;
  • Din suma de 146.380 euro fără TVA, 6.461.179,76 Euro reprezintă SF-ul pentru Autostrada Sibiu – Pitești;

Concluzie: Nu au fost cheltuite 53 milioane Euro pentru SF-uri ci au fost semnate contracte de maxim 13.146.380 Euro; 

Având în vedere că CNADNR SA este într-un plin proces de reorganizare la nivelul managementului, care cuprinde o serie de măsuri organizatorice și structurale, considerăm că este împotriva regulilor de bună funcționare a oricărei companii publice sau private, desfășurarea unui atac mincinos menit să decredibilizeze compania. Această campanie mincinoasă afectează poziția companiei în principal în toate raporturile juridice cu partenerii contractuali externi și interni. Este de neconceput ca această campanie să fie dusă chiar de angajați ai companiei. Astfel, ne întrebăm dacă  nu cumva, pe lângă așa numitele măsuri de reformare, se urmăreşte de fapt doar satisfacerea unor interese personale sau de grup?

Facem un apel la mass-media pentru urmărirea respectării Legii nr. 477/2004 care se referă la obligații legale și morale în entitățile publice referitoare la loialitate, imparțialitate, apărarea imaginii acestora, precum și interdicția ca salariații acestei entități publice să facă aprecieri despre litigiile în curs.

De-a lungul anilor, compania a fost supusă verificărilor şi controalelor instituțiilor abilitate ale statului (Guvern, Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi, ANAF, DNA, etc.) și ne supunem în continuare acestui principiu al controlului. În acest sens, considerăm că această acțiune bazată în mare parte pe minciună și dezinformare (fapte pe care le-am demonstrat punct cu punct), se constituie într-o acțiune doar de imagine și vendetă. Rezolvarea problemelor ține de adoptarea unor planuri de măsuri concrete, realiste, general acceptate. Lipsa de răspundere asumată a faptelor, falsele principii și norme, de fapt doar invocarea acestora, se transformă în final în minciuni și se întorc împotriva companiei și chiar și acelora care încalcă cu bună știință normele și regulamentele.

În consecință, facem apel la toți cei responsabili să-și respecte atribuțiile, sarcinile, să-și îmbunătățească activitatea și să dea dovadă concretă de profesionalism.

Exemplul cel mai elocvent de rea credință, ce poate fi dat în acest sens, este cel legat de data executării reparațiilor la autostrada A2. Compania a anunțat alocarea fondurilor, calendarul acțiunii fiind stabilit în funcție de durata procedurilor de achiziție. Cu toate acestea, un angajat al companiei, care nu are responsabilități în domeniu, a făcut declarații încă o dată de-a dreptul mincinoase, dezinformând cu bună știință opinia publică. În aceste condiții, s-au încălcat normele, regulamentele și deciziile funcționării companiei în mod nejustificat. În acest sens, ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare angajat al companiei ar fi anunțat o altă dată pentru începerea lucrărilor de reparație la A2?

Acceptarea regulilor și regulamentelor de organizare și funcționare ale companiei, odată cu angajarea, nu presupune încalcarea libertății de exprimare. Însă, nici nu putem accepta ca libertatea noastră de exprimare și acțiune să dăuneze, fără temei, sub diverse forme, companiei, angajațiilor săi și chiar opiniei publice”.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.