Rezultatul referendumului privind fracturarea hidraulică în Săcălaz, Timiș

După anunțul retragerii Chevron din România, lupta împotriva fracturării hidraulice continuă în restul țării. Săcălazul, din județul Timiș, a devenit cea de-a patra comună din România unde s-a organizat un referendum local pe tema exploatării hidrocarburilor neconvenționale, informează Grupul Fără Fractuare (www.farafracturare.ro).

Referendumul de la Săcălaz a devenit, astfel, cel de-al doilea din țară pe același subiect, care a întrunit pragul necesar validării, după cel din decembrie 2012, de la Costinești. Organizarea referendumului a fost inițiată de un grup de consilieri, cu sprijinul Asociației Pro Mediu Timiș.

Astfel, duminică 15 martie, din totalul de 2.144 de persoane care s-au prezentat la urne la Săcălaz, o majoritate zdrobitoare de 97,24% (2.085 de votanţi) a spus „Nu” fracturării hidraulice.

„Da” au răspuns doar 26 de votanţi, reprezentând 1,21% din cei prezenţi la vot, 33 de voturi fiind anulate.

Întrebarea la care au avut de răspuns localnicii din Săcălaz a fost reformulată, după ce prima ei variantă, destul de neexplicită, a dus la după blocarea temporară a referendumului, la începutul lunii februarie.

Astfel, locuitorii din Săcălaz au fost chestionați așa: “Sunteți de acord ca exploatarea resurselor prin fracturare hidraulică, care poate dăuna sănătății și vieții oamenilor, florei și faunei, să aibă loc în comuna dumneavoastră?”

Datorită modificării recente a pragului pentru validarea referendumurilor, prezența de 31,2% transformă referendumul de la Săcălaz într-unului valid (pragul de validare a unui referendum a fost coborât de la 50%+1 la 30%, începând cu decembrie 2014). Rezultatul a fost dus ieri la Judecătoria Timișoara, care îl va comunica Autorităţii Electorale Permanente, urmând ca aceasta să decidă dacă referendumul va fi validat.

Implicarea societății civile

Asociația Pro Mediu Timiș a susținut inițiativa consilierilor locali prin informarea săcălăzenilor asupra pericolelor de mediu ce implică fracturarea hidraulică, dar mai ales prin promovarea referendumului și chemarea localnicilor la vot (cu ajutorul afișelor, flyerelor, dar și prin promovarea în stradă). Din partea Asociației Pro Mediu Timiș au participat, la alegeri, 13 voluntari, cu roluri de observator, pe întreg parcursul orarului de votare.

„A fost o victorie incredibilă a cetățenilor din comuna Săcălaz care, pentru prea mult timp, nu au avut nicio putere de decizie. Oamenii s-au informat, au înțeles pericolele fracturării hidraulice și au decis că această metodă nu poate avea loc în comunitatea lor. Este o premieră în vestul țării. Sperăm să creeze un precedent pentru celelalte localități care se luptă, unele de ani de zile, cu companiile de prospecțiuni”, a declarat Amandi-Bianka Budai, președintele Asociației Pro Mediu Timiș.

Semnificația referendumului

„Rezultatul referendumului se va transforma într-o hotărâre de consiliu local, prin care li se va interzice companiilor de prospecțiuni explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice, pe raza comunei Săcălaz. Practic, o decizie specifică democrației participative deschide calea pentru o inițiativă legislativă a autorității locale. De fapt, prin referendum, se urmărește stoparea oricăror activități pertoliere în localitate, încă din faza de prospecțiuni, care au fost cele care au declanșat nemulțumirea inițială a oamenilor, care durează deja de peste doi ani, ducând, ulterior, la soluția organizării referendumului”, se arată în comunicatul remis redacției.

Dacă Autoritatea Electorală Permanentă validează rezultatele referendumului de duminică, Săcălazul ar deveni, după Costinești, cea de-a doua comună din România în care un referendum de interzicere a fracturării hidraulice este valid. Rămâne de văzut care va fi impactul acestei decizii la nivel local, dar şi naţional.

Până acum, la nivel național, pe lângă referendum, comunitățile au încercat să blocheze fracturarea hidraulică și prin alte mijloace juridico-administrative aflate la dispoziția lor, și anume prin hotărâri de consiliu local de interzicere a fracturării hidraulice.

„Guvernul a ripostat, atacând în instanță aceste HCL-uri, invocând un argument care poate fi ușor atacat, acela că resursele subsolului sunt ale statului, care este singurul care hotărăște asupra exploatării lor: se poate invoca contraargumentul că aceste comunități nu se opun exploatării resurselor, ci tehnologiei lor de exploatare, statul fiind astfel nevoit să producă dovezi clare că fracturarea hidraulică nu este periculoasă pentru mediu și oameni, iar acest lucru este practic imposibil de dovedit de către guvern, dacă instanța ar analiza multitudinea de studii care dovedesc tipurile multiple de impact asupra mediului și sănătății umane”, se mai arată în comunicat.

Victoria societății civile

Rezultatul referendumului de la Săcălaz reprezintă încă o victorie a societății civile, deși practica dovedește că autoritățile din România continuă să disprețuiască în continuare voința cetățenilor, invocând interpretări tendențioase ale legilor, pentru a favoriza companiile petroliere. Cert este faptul că, cu cât mai multe localități precum Săcălazul vor dori să își exercite acest drept specific democrației participative, cu atât se va intensifica presiunea pe autorități pe tema gazelor de șist și a fracturării hidraulice.

Cum 2013 și 2014 au consacrat zona Vaslui ca vârf de lance al luptei antifracturare, în 2015 focusul luptei împotriva fracturării hidraulice pare să se mute către zona de vest a țării, oamenii de aici părând foarte determinați să nu mai permită autorităților să îi umilească precum au făcut în cazul Pungeștiului.

Mobilizarea exemplară de la Săcălaz, împreună cu alte revolte din județul Timiș (Dudeștii Vechi, Beba Veche), dar și cu cele din județul Arad și Bihor, arată clar o opoziție foarte puternică împotriva gazelor de șist și în Vestul țării, chiar mai puternică și mai organizată decât în Moldova, ce vine încă odată să infirme acuzațiile că protestele de la Pungești și Bărlad ar fi fost sprijinite de Rusia, cu atât mai mult cu cât compania NIS, subsidiara sârbă a Gazprom, deține mai multe perimetre în Câmpia de Vest. (M.B.)

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.