Românii au cheltuit anul trecut 90,7% din tot ce au câştigat, cu 0,4% mai mult faţă de cât au consumat în anul 2011. Cei mai mulţi bani (41,9%) s-au dus pe mâncare, apoi pe întreţinere (20,5%) şi pe încălşirea locuinţei (16,7%), potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, transmise, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Concret, veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2012, în termeni nominali, 2.475 lei pe gospodărie şi 861,2 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 2.244,5 lei/lună pe gospodărie (780,9 lei pe persoană), reprezentat 90,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construirii de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%).
Mediul de rezidenţă a influenţat mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare cu 398,8 lei în urban faţă de rural, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 11,1 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 46,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce, în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Alimentele – 41,9%, întreţinerea – 20,5%, încălzirea – 16,7% din venituri
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2012, în medie, 41,9% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În anul 2012, aceasta a reprezentat 20,5% din cheltuielile totale de consum.
În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,7%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,6%).
Veniturl mediu: 2.000 lei/lună
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.040,6 lei lunar pe gospodărie (710 lei pe persoană), iar veniturile în natură, de 434,5 lei lunar pe gospodărie (151,2 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (50,1%), în creştere, faţă de anul 2011, cu 1,4 puncte procentuale.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,6%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,7%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 8,9% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit 63,3% din salarii, 22,7% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,3% din total.
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 39,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,5%) şi celor din prestaţii sociale (23,8%).
Magda SEVERIN
