La 1 an și 4 luni de la desemnarea câștigătorului licitației pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în regim de concesiune, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, anunță că se află în „negocieri strategice” cu bănci europene pentru a obține finanțarea.
Antecesorul său, Dan Șova, asigura anul trecut că „în mai-iunie cel târziu, când avem toate agreement-urile de la bănci, vom semna contractul”, amenințând că se mută cu cortul pe șantier pentru a fi sigur că lucrarea este gata în anul 2016, înainte de alegerile parlamentare.
UPDATE: Premierul Victor Ponta a declarat astăzi, la Braşov, că Autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic.
„Soluţia iniţială – parteneriatul public-privat -, pe care o consideram cea mai bună, nu poate fi realizată în lipsa unui consens politic. Altfel, păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL: au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a spus Ponta.
Precizăm însă că Master Planul NU a fost aprobat încă de Comisia Europeană, care a cerut luna trecută noi corecții.
„Poate se mai gândesc colegii de la PNL şi îşi dau seama că cu populismul ăsta nu o să avem niciodată autostradă. Când au fost ei n-au făcut-o, dar eu nu vreau să-mi asum să semnez ceva care la anul sau peste doi ani să aibă soarta Autostrăzii Transilvania. Uitaţi-vă că Autostrada Transilvania trebuia să fie gata din 2008-2009 şi abia acum am repornit-o şi va fi gata la anul”, a adăugat Ponta.
Ioan Rus a fost încolțit ieri de jurnaliști la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă în care a făcut imprudența să declare că printre proiectele sale prioritare de infrastructură rutieră se numără și acest tronson de autostradă.
„Autostrada Comarnic – Braşov o vom începe în acest an, suntem în negocieri cu Banca Europeană de Investiţii, cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu bugetul statului, cu tehnicieni care au diverse variante de soluţionare. Ce pot să spun este că în acest an această autostradă va începe. Suntem în negocieri strategice, adică o facem din fonduri europene sau ca şi concesiune”, a spus Rus, întrebat de ziariști în ce stadiu se află proiectul.
Ioan Rus a vizitat ieri împreună cu comisarul european Corina Crețu (foto) șantierul Autostrăzii Sebeș-Turda, întârziat și el de anul trecut.
Termenul lui Ponta
Premierul Victor Ponta i-a dat termen la mijlocul lui ianuarie atât lui Rus, cât și șefului CNADNR, Narcis Neaga, să decidă până la 15 februarie dacă semnează sau nu contractul cu câștigătorul licitației privind concesiunea lucrărilor.
Ioan Rus a anunțat în 14 februarie că vrea „restructurarea” proiectului Șova și a cerut încă două luni de păsuire, până în aprilie, ca să convingă consorțiul Vinci-Strabag-Aktor, câștigătorul licitației, să accepte modificările. Astăzi aflăm că ministrul Rus poartă „negocieri strategice”.
Concret, ministrul Rus încearcă să ajute asocierea de firme amintită, care nu a reușit să obțină bani de la bănci pentru a porni lucrările. Câștigătorul licitației a fost desemnat în 19 decembrie 2013 iar o lună mai târziu, în ianuarie 2014, la Guvern s-a semnat un memorandum cu consorțiul Vinci-Strabag-Aktor.
Premierul Ponta a anunțat atunci că încheierea contractului va avea loc peste maxim 4 luni, „cel mai târziu în 20 aprilie” 2014, adică până de Paști, iar şantierul va începe la sfârşitul aceleiaşi luni.
La data cu pricina, Dan Șova a avansat alt termen, nerespectat și prelungit până ce Șova a demisionat, în iunie 2014. Motivul este același ca la ratările anterioare: câștigătorul licitației nu găsește bani să înceapă lucrarea și încearcă să modifice condițiile din contract.
Culmea este că două firme din consorțiul câștigător, Vinci și Actor, au câștigat și precedenta licitație, din 2009, iar acum s-au asociat cu Strabag pentru a obține victoria.
Trei încercări
Prima licitaţie pentru construirea tronsonului Comarnic-Brașov din cadrul Autostrăzii Ploieşti-Braşov a avut loc în anul 2004, în timpul Guvernului Năstase, cu Miron Mitrea ministru al Transporturilor. Licitaţia a fost anulată în 2005 de noul ministru Radu Berceanu, din Guvernul Tăriceanu, care a cerut ca lucrările să fie concesionate și nu plătite din banii bugetului de stat – intuind că statul nu va putea plăti contractul, aşa cum s-a demonstrat, ulterior, cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania.
După ce PD a fost scos de la guvernare, noul ministru al Transporturilor din perioada 2007-2008, Ludovic Orban, a comandat şi aprobat un nou studiu de fezabilitate pentru Autostrada Comarnic-Braşov (pe care Dan Şova l-a aruncat la gunoi în 2013), apoi a lansat licitaţia.
Orban nu şi-a asumat însă şi semnarea contractului de execuţie, amânând pentru 2009 operaţiunea şi lăsându-l, astfel, pe viitorul ministru Radu Berceanu, din Guvernul Boc, să-şi frângă gâtul. Berceanu s-a intersectat pentru a doua oară cu acest proiect. Concret, din luna mai 2009, când a fost desemnat câştigător consorţiul Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), au urmat negocieri îndelungate la Ministerul Transporturilor.
Contractul a fost semnat la jumătatea lui ianuarie 2010 cu modificări operate la studiul de fezabilitate, însă Vinci şi Actor au cerut și suplimentarea sumei stabilite iniţial, de 1,5 miliarde de euro. Fără ca Berceanu să fie de acord. După ce nu au reuşit să facă rost de bani, firmele au renunţat la contract în 15 aprilie 2010, ultima zi din termenul de 90 de zile prevăzut pentru a se decide aceasta fără a plăti daune.
Concesiunea prevedea ca Aktor şi Vinci să construiască autostrada din fonduri proprii iar de la data preluării lucrării finalizate, statul trebuia să achite timp de 26 de ani câte 180 de milioane de euro/an. În total, 4,8 miliarde de euro.
Astăzi, Autostrada Comarnic-Braşov se află la a treia încercare, cu aceleași firme câștigătoare Vinci şi Aktor, și constatăm că istoria se repetă, cu o singură excepție: autostrada va costa dublu.
159,5 euro/km
Am aflat acest lucru abia după ce premierul Ponta i-a cerut ministrului Rus, în 13 ianuarie a.c., să facă publice datele din viitorul contract. Iată cum a prevăzut CNADNR concesiunea: statul român va plăti 8,45 miliarde de euro în 26 de ani, adică 325,2 milioane euro/an .
Argumentul CNADNR: dacă Guvernul ar avea astăzi disponibili 2,7 miliarde euro (fără TVA) ar putea construi autostrada în 4 ani fără a concesiona lucrările şi fără să impună taxă de drum. Dar cum nu îi are, cheltuielile se triplează.
Costul total pentru construire, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 mil euro/km în varianta fără credite şi de 159,5 mil euro/km în varianta cu credite, se arată în prezentarea Autostrăzii Comarnic-Brasov, postată în 14 ianuarie pe site-ul MT.
Adică exact ce negociază acum „strategic” ministrul Ioan Rus cu BEI și BERD.
Magda SEVERIN
