Premierul Victor Ponta a pus stăpânire pe toţi stâlpii, mai întâi taxându-i prin aşa-numitul “impozit pe construcţii speciale” introdus în acest an, iar acum prin afişajul electoral. Pe marile bulevarde din Bucureşti nu scapă niciun stâlp, fie că este de electricitate sau al RATB, de zâmbetul sigur al liderului PSD, care ne spune: “Voi fi Preşedintele României!”.
Taxa de stâlp aduce venituri substanţiale Guvernului: din prima tranşă s-au încasat 1 miliard de lei, în condiţiile în care estimările pentru întreg anul erau de 1,5 miliarde de lei.
Din a doua tranşă, ce trebuia achitată până la 25 sptembrie, încasările sunt necunoscute.
Premierul Ponta a lansat o speranţă pentru anul viitor: “reducem taxa de la 1,5% la 1%”, a declarat el în 4 septembrie, fără să-şi susţină însă vorbele cu vreun act normativ aprobat de Guvern.
Mai mult, şeful Executivului a anunţat că toate veniturile colectate vor intra în bugetul autorităţilor locale.
“În acest fel, au şanse mai mari de dezvoltare, şi de fapt banii autorităţilor locale înseamnă canalizare, apă, drumuri, şcoli“, a argumentat el.
Ponta a pasat responsabilitatea către Parlament: “Modificarea va fi făcută în urma unui punct de vedere cerut de Parlament, i-am cerut ministrului Liviu Dragnea să se ocupe de formalităţi”. Şi, desigur, să-i anunţe pe primari în campanie.
Între timp, Parlamentul şi-a luat vacanţă de alegeri, iar după prezidenţiale e greu de crezut că subiectul va mai reprezenta interes pentru Guvern.
De taxa pe stâlp nu scapă nici telecomunicaţiile, nici transportul public de suprafaţă şi subteran, dar nici nineritul, industrii sunt cea energetică, extracţia de petrol şi gaze şi fermierii.
Taxa pe construcţii speciale se mai aplică infrastructurii de transport feroviar şi a celei de drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.).
În Bucureşti, RATB plăteşte anul acesta 6,35 milioane de lei pentru stâlpii pe care îi deţine: 472 de lei pentru fiecare dintre cei 16.350 de stâlpi aflaţi în administrarea regiei, iar Metrorex o sumă mult mai mare: 50 de milioane de lei.
Mai devreme sau mai târziu, taxa se va regăsi în costul biletelor de călătorie, adică în banii scoşi din buzunarele călătorilor.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
