Autoritatea Metropolitana de Transport Bucuresti (AMTB) a elaborat Strategia de dezvoltare a serviciului de transport public pentru perioada 2012 – 2020. “Prin acest document se pregateste terenul in vederea implementarii unui plan de actiune din care vor rezulta proiecte cu impact major asupra calitatii transportului public si a mobilitatii generale din Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti”, ne-a declarat Adrian Crit, directorul general al AMTB si coordonatorul echipei de specialisti. Strategia a fost transmisa forurilor superioare, spre aprobare.
“Misiunea strategica a AMTB este de a oferi un serviciu de transport public fiabil, capabil sa raspunda necesitatilor clientilor, la preturi accesibile, prin utilizarea eficienta a resurselor logistice de care dispune. Succesul depinde de efortul conjugat al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si al Consiliului Judetean Ilfov, dar si al cetatenilor acestei zone metropolitane”, se arata in document.
Pentru viata zonei metropolitane, transportul public are avantaje multiple, comparativ cu automobilul: capacitate superioara de transport la acelasi grad de ocupare a spatiului stradal, consum de energie si grad de poluare inferioare, siguranta si securitate sporite, cheltuieli scazute.
Totusi, pentru ca serviciul oferit sa fie atractiv, trebuie asigurate in primul rand ritmicitatea, viteza medie comparabila ori superioara traficului general, confort rezonabil si siguranta, accesibilitate crescuta, usurinta utilizarii retelei si tarife acceptabile.
“Elementul general ce va caracteriza politicile viitoare de asigurare a mobilitatii cetatenilor unei metropole cum este Bucurestiul este acela de pastrare a cotei ridicate de piata ce o prezinta transportul public, prin masuri considerate deja standard in alte orase europene si de care se va tine cont in aplicarea prezentei strategii”, precizeaza specialistii AMTB.
Pe de alta parte, ei admit ca “din punct de vedere al asigurarii mobilitatii populatiei pe baza coloanei vertebrale a unui sistem de transport public atractiv, zona Bucuresti-Ilfov sufera din cauza lipsei unor conexiuni de mare capacitate in cadrul retelei, coridoare prin care sa se asigure tranzitul rapid intre principale de puncte de atractie”.
Strategia urmareste si dezvoltarea sistemelor inteligente, cum este plata calatoriei cu cardul “contactless” pentru RATB si Metrorex. |n prima faza, integrarea celor doi mari operatori s-a realizat prin utilizarea abonamentelor si a “portofelului electronic” iar sistemul de plata a fost conceput ca in viitor sa poata accepta integrarea cu inca alti 6 operatori de transport.
Calea ferata, sfanta
“Solutiile aplicate deja in multe capitale europene, cum ar fi Berlin, Londra, Bruxelles, Paris etc. se bazeaza pe transportul pe calea ferata reprezentat de metrou si trenurile urbane, ale caror retele sunt dezvoltate si la nivel regional, dar si pe sistemele de transport cu tramvaiul/metroul usor ori autobuze cu capacitate crescuta, atunci cand este vorba de coridoarele de transport.
Sistemele de transport cu troleibuzul sunt eficiente si utile mai ales in zonele centrale ori rezidentiale ale oraselor, pe trasee scurte, jucand rolul de “alimentator” al sistemelor de mare capacitate (acestea prezentand o capacitate de transport mai redusa, dar pot oferi o frecventa crescuta, atractiva pentru preluarea rapida a calatorilor din statii)”, apreciaza specialistii AMTB.
|n privinta altor sisteme de transport, o solutie inteligenta pentru utilizarea transportului motorizat in Bucuresti este cel ce poarta denumirea de Car-Sharing, sistem ce va fi implementat si in zona metropolitana de-a lungul urmatorilor ani.
Dinspre Ilfov, majoritatea calatoriilor sunt efectuate in Bucuresti cu scopul de a ajunge la locul de munca ori scoala, astfel ca va trebui sa se ia in considerare si o gandire de ansamblu a transportului colectiv asigurat de angajatori sau dezvoltarea unor trasee care sa asigure transportul angajatilor din zonele industriale, de birouri sau cele de retail, mai arata autorii strategiei.
Restructurarea retelei
Restructurarea retelei de transport este dificila de realizat, dar strict necesara, potrivit autorilor strategiei. Se vor urmari, printre altele:
– Dezvoltarea unor planuri de deplasare pentru unele intreprinderi si scoli (in scopul optimizarii deplasarilor catre aceste puncte de interes);
– Dezvoltarea unor coridoare de transport de capacitate crescuta, adaptata la structura cererii si configuratiei urbane;
– Identificarea punctelor de transfer dintre diferitele moduri de transport;
– Prelungirea unor trasee de autobuz in asa fel in cat sa se realizeze o transbordare directa atat pentru unele trasee semicirculare, cat si pe anumite radiale;
– Dezvoltarea unor trasee cat mai directe in cadrul retelei de autobuz, pentru diminuarea lungimii lor si implicit a kilometrilor parcursi suplimentar;
– Analiza si reamplasarea unor statii in concordanta cu fluxul de calatori si conditiile oferite de infrastructura;
– Colaborarea cu MTI, PMB, CGMB, CJ Ilfov si cu alti actori locali pentru dezvoltarea unor proiecte integrate, legate de transferul intermodal, in special intre sistemele de transport ale RATB, Metrorex, CFR si transportul regional cu autobuze, dar si cu alte facilitati pentru parcari si biciclete;
– Extinderea retelei de transport in noile cartiere de la periferie;
– Colaborarea cu autoritatile locale pentru a se prevedea integrarea transportului public in zonele rezidentiale ce vor fi construite.
Dispeceratul AMTB si integrarea operatorilor
Integrarea diverselor componente ale transportului public intr-un singur mediu de exploatare are ca elemente principale:
– Existenta unui singur coordonator al intregii retele, chiar daca sunt mai multi operatori
– Coordonarea orarelor de activitate
– Aplicarea unui sistem unic de taxare si tarifare
– Statii si terminale multimodale integrate atat pentru transportul local, cat si pentru cel regional.
Cresterea nivelului de integrare intre operatorii de transport – unul dintre obiectivele principale ale strategiei – are menirea sa armonizeze, in beneficiul direct al calatorilor, activitatea mai multor operatori.
Decizia de realizare a unor sisteme in concordanta cu cererea de transport calculata obiectiv, planificarea judicioasa a exploatarii, asigurarea unui echilibru corect intre cererea de deplasare si capacitatile puse la dispozitie, sunt cateva din actiunile si consecintele posibile in cadrul integrarii. Beneficiile sunt evidente si, de mai mult de un deceniu, aceasta este calea urmata de majoritatea oraselor si recomandata in continuare de Asociatia Internationala a Transportatorilor Publici – UITP.
Modernizarea facilitatilor de transfer intermodal
Una dintre problemele la care trebuie sa se gaseasca solutii in etapa urmatoare este aceea a transferului intermodal, asigurandu-se si o racordare optima cu transportul regional si interurban.
De asemenea, trebuie sa se ia in considerare Proiectul de dezvoltare integrata a transportului feroviar din zona metropolitana.
Pentru descongestionarea traficului catre centrul orasului, se vor propune proiecte de creare a facilitatilor speciale de Park & Ride. Ca regula generala, aceste facilitati trebuie amplasate in punctele de racordare ale autostrazilor si drumurilor nationale cu reteaua stradalaurbana, unde exista terminale sau statii ale transportului public si unde, conform sondajelor efectuate, se constata fluxuri majore de navetisti si vizitatori ocazionali ai orasului, care utilizeaza automobilul in deplasarile efectuate, se mai arata in strategie.
In viitoarele numere ale revistei Ziua Cargo, dar si pe site-ul www.ziuacargo.ro, vom prezenta pe larg fiecare capitol din strategia AMTB.
Magda SEVERIN
