Comisia Europeană (CE) a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, prin care îşi propune crearea unei reţele transeuropene unificate (TEN-T). Pentru atingerea acestui obiectiv, CE a decis triplarea finanţării pentru infrastructura de transport, alocând 26 de miliarde de euro în exerciţiul bugetar pe următorii 6 ani. Noua politică instituie o reţea centrală de transport bazată pe 9 coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest şi 4 coridoare diagonale. Două coridoare vor traversa România: Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană. Astfel, vom putea primi finanţare pentru mai multe proiecte, precum calea ferată Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi portul Constanţa.
“Reţeaua centrală va transforma conexiunile est–vest, va înlătura blocajele, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE”, se arată într-un comunicat al Comisiei. Această reţea urmează să fie realizată până în 2030.
În opinia Executivului de la Bruxelles, cele 9 coridoare reprezintă un progres major în domeniul planificării infrastructurii de transport, întrucât experienţa din trecut a arătat că este “foarte greu să se implementeze proiecte de transport transfrontaliere şi de alt gen în diferite state membre într-un mod coordonat”. Totodată, CE apreciază că este “necesar ca proiectele să fie sincronizate la nivel transfrontalier pentru a spori beneficiile obţinute din toate investiţiile”.
Finanţarea va fi acordată prin mecanismul “Conectarea Europei”. Din cele 26 de miliarde de euro, între 80% şi 85% vor fi utilizate pentru a sprijini proiecte prioritare de-a lungul celor nouă coridoare de implementare ale reţelei centrale. De asemenea, vor fi finanţate proiecte orizontale – în special în domeniul IT – cum ar fi SESAR (dimensiunea tehnologică a sistemului de management al traficului în cerul unic european) sau a ERTMS (sistemul european de management al traficului feroviar), care trebuie folosite de-a lungul principalelor coridoare de transport. Autostrăzile maritime vor fi şi ele incluse în această prioritate.
Fondurile rămase vor putea fi puse la dispoziţie pentru proiecte ad hoc, inclusiv pentru proiecte privind reţeaua globală.
Din totalul de 26 de miliarde de euro, cel puţin 11,3 miliarde de euro au fost rezervate ţărilor eligibile (inclusiv România) pentru finanţare din Fondul de coeziune.
Coridorul Orient/Est-mediteraneean
Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.
România poate obţine î o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfăşurare, notează CE. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova.
Coridorul Rin-Dunăre
Coridorul Rin-Dunăre, având la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.
În cadrul acestui coridor, România poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară şi canale navigabile, printre care realizarea de studii pentru o reţea de cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Arad, modernizarea unor anumite secţiuni de cale ferată şi studii pentru trenuri de mare viteză pe ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa, precum şi studii şi lucrări la calea ferată Craiova-Bucureşti.
România are incluse în coridorul Rin-Dunăre mai multe proiecte pentru porturi şi transportul fluvial.
Astfel, autorităţile române pot atrage fonduri europene pentru studii şi lucrări de dezvoltare a platformelor multimodale şi conexiuni cu regiunea în cazul porturilor Giurgiu şi Galaţi, pentru studii şi lucrări vizând transportul pe Dunăre (Kehlheim (Germania)-Constanţa/Midia/Sulina), precum şi pentru studii şi lucrări la canalul Dunăre-Bucureşti.
Portul Constanţa poate accesa, de asemenea, fonduri europene pentru conexiuni de transport şi servicii incluzând spărgătoare de gheaţă.
Noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană
Totodată, România poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană:
- Timişorara-graniţa cu Serbia
- Iaşi-graniţa cu Republica Moldova
- Suceava-graniţa cu Ucraina
- Târgu Neamţ-Ungheni
- Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Paşcani-Iaşi
- Bucureşti-Buzău
- Ploieşti-Suceava.
Fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului “Conectarea Europei” vor servi în practică drept “capital iniţial” pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor şi legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se precizează în comunicatul CE.
Costul implementării primei faze de finanţare a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.
Celelalte 7 coridoare
Cele 7 coridoare de transport în care România nu este implicată sunt coridorul Scandinavo-mediteranean, Marea Nordului-Marea Baltică, Marea Nordului-Marea Mediterană, Marea Batică-Marea Adriatică, Rin-Alpi, coridorul Atlantic şi coridorul Mediteranean.
Noua reţea centrală de trasnsport va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză, precum şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.
Statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, încă de la începutul anului 2014, propuneri detaliate pe baza cărora urmează să fie alocată finanţarea. Nivelul exact al finanţării UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor naţionale, se arată în counicatul Comisiei. În general, pentru orice perioadă bugetară de 7 ani, contribuţia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi, în mod normal, de aproximativ20 % din costurile de investiţii.
Sprijinul pentru studii individuale poate fi de până la 50%, iar pentru studii şi lucrări de construcţii în cazul proiectelor transfrontaliere, de până la 40%. Restul provine de la statele membre, de la autorităţile regionale sau, eventual, de la investitori privaţi. În ceea ce priveşte suma de cel puţin 11,3 miliarde euro rezervată pentru statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune, cofinanţarea se poate ridica până la maximum 85%. (M.S.)
