Pentagonul intenționează să aducă în apropierea graniței cu Rusia armament greu, inclusiv tancuri, şi 5.000 de militari – câte 750 ţările din Estul Europei (Polonia, România, Bulgaria şi, eventual, Ungaria) şi câte 150 în Țările Baltice, în încercarea de a descuraja o agresiune rusă împotriva statelor din această zonă, relatează în ediţia de ieri „New York Times“, citând oficiali ai armatei americane.
În replică, Moscova anunţă astăzi că va consolida gruparea militară pe întreg perimetrul frontierei de vest a Rusiei, inclusiv cu noi formațiuni de tancuri, de artilerie și unități aeriene.
Propunerea Pentagonului va fi înaintată Secretarului de Stat pentru Apărare, Ashton B Carter și președintelui Barack Obama, iar în caz că va fi aprobată, va fi pentru prima dată de la Războiul Rece când SUA vor staționa cu armament greu în state est-europene foste comuniste, devenite membre NATO.
New York Times susține că semnalul de alarmă dat de anexarea Crimeei și de războiul din Ucraina au produs aceste modificări importante în planurile militare ale NATO.
Aceste acțiuni de anvergură ale SUA și NATO privind întărirea prezenței militare din această regiune vor fi un mesaj transmis atât membrilor alianței, cât și Rusiei, că americanii sunt gata să apere aliații care se află la frontiera cu rușii.
După extinderea NATO din 2004, în Țările Baltice, SUA au încercat diverse forme de parteneriat cu Moscova și, din acest motiv, a fost evitată staționarea permanentă de trupe și armament greu în regiune. Acum se pune problema înzestrării unor baze NATO în statele menționate, care să fie suficient pentru o forță care va avea între 3.000 și 5.000 de militari.
Echipamentul va fi staţionat la bazele NATO şi va fi suficient cât să răspundă nevoilor unei brigăzi de 3.000 până la 5.000 de militari, o brigadă similară ca anvergură cu aceea pe care SUA au avut-o staționată în Kuveit timp de 10 ani, după ce a fost invadat de Irak.
România va găzdui 750 de militari
Potrivit intenției armatei americane, s-ar amplasa contingente de câte 150 de militari, cu echipamentul greu aferent, în Lituania, Letonia şi Estonia, în timp ce în Polonia, România, Bulgaria şi eventual Ungaria, câte o companie sau un batalion (aproximativ 750 de militari) cu echipamentul necesar.
În cadrul planului respectiv s-au analizat locurile posibile pentru staționarea unor asemenea efective și armament greu, precum și costurile pentru modernizarea infrastructurii necesare noilor unități (cale ferată, drumuri, construirea de depozite și facilități pentru întreținerea echipamentelor, înlocuirea facilităților rămase din perioada sovietică).
Se vorbește de un necesar de aproximativ 1.200 de vehicule, 250 de tancuri M1-A2, vehicule de luptă Bradley şi mortiere, potrivit unui oficial militar.
Obiecții politice
În calea propunerii Pentagonului sunt, totuși, obiecții de ordin politic ridicate de unele țări membre NATO care și-au exprimat îngrijorarea față de reacția Rusiei la asemenea măsuri.
Este și motivul pentru care purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul Steven H. Warren, declara că SUA se consultă în continuare cu aliații săi pentru a decide asupra celui mai bun amplasament pentru trupele și armamentul greu de care se vorbește și că, deocamdată nu s-a luat nici o decizie privind declanșarea acestei acțiuni, dacă și când va avea loc.
Surse militare americane de rang înalt au declarat, totuși, sub condiția anonimatului, că propunerea Pentagonului ar urma să fie aprobată în câteva zile, înainte de reuniunea miniștrilor Apărării din țările membre NATO, de la Bruxelles, programată pentru săptămâna aceasta.
Ruşii întăresc frontiera de vest
Moscova a răspuns astăzi pe măsură: “Rusia va fi capabilă să răspundă în mod adecvat”, a declarat, pentru Interfax, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcției inspectorilor generali din Ministerul rus al Apărării.
“Dacă tehnica militară grea a SUA, compusă din tancuri, sisteme de artilerie și alte echipamente militare, va apărea într-o serie de țări din Europa de Est și Ţările Baltice, acesta va fi pasul cel mai agresiv al Pentagonului și al NATO de la Războiul rece, din secolul trecut”, consideră generalul rus.
El apreciază că “Rusiei nu-i rămâne altceva decât să-și sporească forțele și mijloacele în direcția strategică Vest”. “În primul rând, va fi consolidată gruparea militară pe întreg perimetrul frontierei de vest a Rusiei, inclusiv cu noi formațiuni de tancuri, de artilerie și unități aeriene”, a mai spus Iakubov.
“Brigada de rachete din regiunea Kaliningrad va fi reînarmată rapid cu noi sisteme de rachete tactice “Iskander”, va fi supus unor modificări substanțiale grupul interarme din Belarus etc”, a avertizat înaltul responsabil militar rus.
El insistă că Rusia s-a retras definitiv din Tratatul privind forțele convenționale din Europa (CFE), astfel că, în cazul unui răspuns, nu va fi legată de limitări pe flancuri, așa cum a fost înainte, după numărul de tancuri, avioane, sisteme de artilerie în zonele de frontieră.
El a reamintit că, până în 2007, Rusia a respectat prevederile Tratatului CFE și putea ține în partea de vest a Europei un număr strict limitat de arme grele, inclusiv tancuri și avioane.
Kremlinul a refuzat însă orice comentariu la informațiile apărute în New York Times.
“Nu a existat nicio declarație din partea SUA, de aceea nu am nimic de spus. Când va fi, atunci vom comenta”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, citat de Interfax. (M.S.)
