UPDATE! Adrian şi Dana Năstase, ultima strigare în Dosarul Zambaccian. Un recurs care a durat 1 an şi 9 luni

Astăzi este ultimul termen al judecării recursului în Dosarul Zambaccian, în care fostul premier PSD Adrian Năstase şi soţia sa, Dana, au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare cu suspendare – el pentru şantaj şi ea pentru participaţie improprie la folosirea la autoritatea vamală de documente false. Instanţa ar putea să se pronunţe sau să amâne sentinţa – o săptămână, două, maxim trei. Cel mai probabil însă, cum crede şi avocatul inculpaţilor, vom avea un verdict chiar astăzi, după ce dosarul a fost, practic, rejudecat pe fond şi a suferit deja multiple amânări, cerute de aceştia – în 8 aprilie a.c. pe motiv că nu au apărător, după ce la 1 aprilie 3 judecători au cerut să se abţină în judecarea recursului, dar li s-a refuzat cererea. În 13 mai, avocata Irinei Jianu – condamnată şi ea la 3 ani închisoare, dar cu executare – a susţinut că a nu a avut timp să studieze dosarul şi că a putut lua  foarte târziu legătura cu aceasta, aflată în penitenciar.

UPDATE ora 18.15: Instanţa a rămas în pronunţare, sentinţa va fi dată pe 6 ianuarie 2014.

Procurorul de ședință al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) le-a solicitat, astăzi, judecătorilor ÎCCJ, condamnarea lui Adrian Năstase la o pedeapsă cu executare pentru luare de mită – pentru care fusese achitat înainte – și tot cu închisoare, pentru șantaj. Şi pentru Dana Năstase a cerut condamnarea la închisoare cu executare, aceasta fiind învinuită şi de complicitate la luare de mită.

Pentru Irina Paula Jianu, procurorul anticorupţie  a solicitat majorarea pedepsei de 3 ani cu executare primite în primă instanţă pentru infracţiunea de participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală. Amintim că prima instanţă a achitat-o pe aceasta pentru alte fapte: luare de mită, pentru spălare de bani, pentru participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi a stabilit încetarea procesului penal pentru participaţie improprie la fals.

Totodată, reprezentantul DNA a cerut confiscarea contravalorii foloaselor necuvenite dobândite de Adrian și Dana Năstase.

Materiale de construcţii şi obiecte de decor primite şpagă pentru vila din Zambaccian şi casa din Cornu

Cei trei inculpaţi au fost trimişi în judecată în luna mai 2010. Adrian Năstase este acuzat că, în perioada 2002-2004, pe vremea când deţinea funcţia de Prim-Ministru al României, a primit bunuri de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Este vorba despre obiecte de decor şi materiale de construcţii importate din China pentru amenajarea vilei lui Năstase din strada Zambaccian, dar şi a casei de vacanţă de la Cornu, unde familia Năstase are şi o fermă.

Importul produselor din China, ilegal

La termenul din 2 decembrie, judecătorii au audiat-o ca martor pe Cristina Popa, fost administrator și acționar majoritar la firma “Vertcon”, companie care a participat ca asigurator de produse la lucrările de la imobilul din Zambaccian.

Ea le-a spus magistraților că produsele din China au fost cumpărate de Daniela Năstase din bazar și trimise în România în containere. Din portul Constanța, containerele au fost transportate la Bacău și de aici la București.

“Importul produselor din China s-a făcut ilegal. Eu am întocmit facturi false la cererea Irinei Jianu, deoarece îmi era frică. Avizele de însoțire a mărfii nu erau reale“, a afirmat Cristina Popa.

Tot pe 2 decembrie, DNA a anunțat că l-a pus sub acuzare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, pe expertul Nicolae Bănică, cel care a realizat în 2011 o expertiză tehnică a termopanelor de la ferma Cornu, imobil ce aparține lui Adrian Năstase.

Motivul invocat a fost acela că Bănică a depășit obligațiile impuse de instanța de fond la efectuarea unei expertize din 2011, respectiv că acesta a efectuat expertiza pe baza unor convingeri personale și a luat legătura cu părțile din dosarul “Zambaccian”.

Năstase: Martora Cristina Popa a fost bine preparată psihologic

La acel termen, magistrații au decis ca pledoariile finale ale avocaților și susținerile procurorului, urmate de ultimul cuvânt al celor acuzați, să aibă loc pe data de 19 decembrie.

La ieșirea din sediul instanței, Adrian Năstase a declarat că martora Cristina Popa a dat declarații împotriva sa, după ce “a fost bine preparată psihologic”, iar acesta a recitat în sala de judecată tot ce a spus la urmărirea penală “sub controlul DNA-ului”.

Dana ar putea scăpa de închisoare

Dacă Dana Năstase ar putea scăpa de închisoare printr-o condamnare cu suspendare, fostul premier, fiind recidivist, se va întoarce în închisoare, deoarece pentru el nu mai există “cu suspendare”, o pedeapsă similară transformându-i-se în una cu executare.

dana nastase 3

Însă infracţiunea de şantaj, pentru care a şi fost condamnat – chiar şi cu suspendare – în martie 2012, de Completul de 3 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), va atârna greu în verdictul magistraţilor din Completul de 5, astfel că sunt slabe şanse ca el să nu fie condamnat direct cu executare.

Iar aceasta după ce, în ultima perioadă, şantajul este pedepsit cu condamnare în regim de executare: fostul deputat Dan Păsat a primit 3 ani de închisoare – sentinţă definitivă -, iar Dan Diaconescu – la fel, în primă instanţă.

În aceste condiţii, este exclus ca fostul premier să fie achitat, mai ales că prima instanţă i-a dat deja o condamnare cu suspendare.

Achitare exclusă

Aşadar, indiferent dacă va fi condamnat cu suspendare sau cu executare, Năstase tot va ajunge după gratii. El nu a ispăşit întreaga pedeapsă de 2 ani cu executare primită în Dosarul Trofeul Calităţii, ci a fost doar eliberat condiţionat, după 8 luni. Dacă acum primeşte condamnare, chiar şi cu suspendare, mai mare decât cea anterioară, se scad lunile executate, pedepsele se contopesc şi el va executa pedeapsa cea mai mare – de 3 ani, în caz că sentinţa anterioară va fi menţinută. Din aceasta va executa doar o treime, respectiv 1 an, deoarece are peste 60 de ani.

dana si adrian nastase

Cea mai bătută de soartă va fi însă Irina Jianu, învinuită de complicitate la dare de mită în acest dosar, infracţiune pentru care a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare. Ea se află deja după gratii, pentru ispăşirea condamnării de 6 ani în Dosarul Trofeul Calităţii. Dacă i se mai dau 3 ani, ea va rămâne cu pedeapsa cea mai grea, dar cum nu are 60 de ani, o va executa integral.

Aşadar, complicitatea la infracţiunile comise de un demnitar se pedepseşte mai aspru – asta pentru avizul amatorilor de obedienţă.

Grăjdan, o nouă victimă a lui Năstase

Însă Irina jianu nu este singura victimă a lui Adrian Năstase. Imediat după instalarea USL-ului la putere, premierul Victor Ponta a încercat o manevră: primul act semnat de el în noua calitate (începutul lunii mai 2012) a fost numirea lui Adrian Balaban Grăjdan şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), iar acesta a încercat să conteste în justiţie prejudiciul de 1,8 milioane euro adus Inspectoratului de către fostul premier PSD.

Toată lumea îşi aminteşte despre celebra adresă transmisă instanţei de Grăjdan în numele ISC, la câteva zile de la numirea în funcţia de şef al instituţiei. Însă când presa a sesizat acest lucru, Ponta s-a spălat pe mâini, spunând că Grăjdan nu este subalternul său, dar l-a demis imediat după izbucnirea scandalului.

Anul acesta, în 19 iulie, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Grăjdan, pentru infracțiunea de favorizare a infractorului – adică a lui Adrian Năstase, în dosarul Trofeul Calităţii.

Achitat în Dosarul Mătuşa Tamara

În Dosarul Mătuşa Tamara, cel de-al treilea pe care îl avea pe rol pentru fapte de corupţie, Adrian Năstase a fost achitat, în septembrie 2012, odată cu ceilalţi doi inculpaţi, Ioan Melinescu şi Ristea Priboi. Sentinţa finală – după recursul în care Completul de 5 judecători a menţinut verdictul dat de instanţa inferioară – a survenit la numai 3 luni după condamnarea lui Năstase în Dosarul Trofeul Calităţii. El se afla încarcerat şi a fost adus din penitenciar în sala de judecată, pentru aflarea sentinţei.

În acest dosar, Năstase a fost acuzat că l-a numit pe Melinescu şef al Oficiului de Combatere a Spălării Banilor, pentru ca acesta să distrugă probele din dosarul în care era vizată soţia sa, Dana Năstase. Astfel, potrivit DNA, în noiembrie 2000, Melinescu i-a contactat pe Năstase şi pe Priboi – consilierul lui Năstase -, cărora le-a comunicat că la instituţia unde fusese pus şef se află în lucru o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont al Danei Năstase.

Banii ar fi provenit din vânzarea unor bunuri ce aparţinuseră Tamarei Cernaşov, mătuşa Danei Năstase, către un prieten al familiei, Alexandru Bittner. Principala probă a acuzării a reprezentat-o declaraţia formulată de Genică Boerică, arestat în perioada guvernării Năstase şi care a făcut un denunţ din detenţie, ulterior fiind eliberat din arest.

Proces blocat de Camera Deputaţilor

Procurorii au început urmărirea penală în acest caz în 2006, iar dosarul a fost înaintat instanţei în 2007. Procesul a fost blocat 2 ani de Camera Deputaţilor, care a tărăgănat  avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva deputatului Năstase. Judecarea dosarului a început abia în 2009.

În 15 decembrie 2011, Completul de 3 judecători ai ÎCCJ a decis achitarea lui Adrian Năstase

Menţinut în Baroul Avocaţilor chiar şi după puşcărie

Adrian Năstase continuă să beneficieze de privilegii: Baroul Bucureşti nu s-a îndurat să-l excludă din rândurile sale, astfel că acesta, deşi condamnat pentru corupţie, a rămas avocat.

Pe timpul detenţiei, Năstase a fost suspendat din această calitate, la cererea sa, deşi ar fi trebuit exclus imediat din barou.

Magda SEVERIN 

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.