Cei 96 de procurori ai DNA au reușit în 2014 un număr-record de 9.100 de anchete și 317 rechizitorii, alte premiere înregistrate fiind cei peste 1.100 de inculpați trimiși în judecată și peste 1.130 condamnați definitiv, la numai 9% achitări – sub media europeană, a anunțat astăzi procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, la bilanțul activității Direcției.
“Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a arătat Kovesi.
Procurorul-șef a precizat că activitatea judiciară a fost desfășurată de 28 de procurori, care au participat în ședințele de judecată la peste 10.200 cauze penale.
35 de magistrați trimiși în judecată, 20 condamnați
Statistic, se observă o creștere a cauzelor cu magistrați, în 2013 fiind trimiși în judecată 35 iar 20 condamnați, dar aceasta nu înseamnă că numărul celor corupți a crescut, ci au fost prinși mai mulți.
„Numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru coruptie trebuie să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar”, a opinat Kovesi.
Ea a arătat că „este necesară prevenția, întărirea sistemului de control intern”, orecizând că „deseori au existat sesizări anterioare (ale DNA -n.r.) la Inspectia judiciară față de acești magistrați”.
Cereri de urmărire penală a 9 parlamentari și 12 miniștri
Totodată, DNA a solictat anul trecut Parlamentului încuviințarea urmăririi penale pentru 9 parlamentari și pentru 12 miniștri, Kovesi avertizând că „investigarea coruptiei la nivel înalt va continua”.
„Anchetele noastre au vizat oameni ce păreau de neatins. Am fost atacați. Răspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal. Ne-am continuat activitatea. Nu contează banii din conturi, poziția sociala. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a solidarizat. O Românie fără corupție, în care lucrurile funcționează așa cum trebuie, o țară în care nu trebuie să dai mita e obiectivul nostru”, a spus șefa DNA.
Peste 700 de dosare de fraudă
Anchetele DNA au vizat domenii diversificate: sănătate, educație, achiziții publice, fraude cu fonduri UE. Peste 700 de dosare instrumentate anul trecut sunt cauze având ca obiect suspiciunea de fraudare a fondurilor. „Cele mai multe cauze sunt cu fonduri naționale, fondurile UE fiind mai bine protejate”, a precizat procurorulșef al DNA.
„S-a constatat îmbunătățirea mecanismelor de fraudare”, a remarcat Kovesi, arătând însă că, într-un singur dosar, intervenția DNA a stopat fraudarea bugetului cu 105 milioane euro.
„În alt dosar, intervenția DNA a împiedicat retrocedarea ilegală a unor terenuri, care ar fi produs o daună de 300 milioane euro (cea în care este trimis în judecată lotul Hrebenciuc – n.r.)”.
Peste 310 mil euro indisponibilizați
Totodată, valorile indisponibilizate în 2014 au fost de peste 310 milioane euro, reprezentând de peste 13 ori bugetul DNA.
„Hotărârile judecatoresti definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în 2013. Dacă ar fi executate, este mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an”, a insistat Kovesi pe acest subiect, abordat de mai multe ori în ultima perioadă.
Încrederea românilor crește
Interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă și în dublarea numărului de accesări pe site-ul DNA față de 2013, a apreciat procurorul-șef.
Astfel, DNA se bucură de o încredere publică de peste 55% – cea mai mare din sistemul judiciar -, lucru ce se reflecta în mărirea cu 78% a numărului de sesizări primite de la cetățeni, a mai spus Kovesi.
„DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut rețineri în a atinge vârful piramidei corupției, indiferent de culoarea politică”, a insistat ea, arătând că „la fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană”.
Kovesi mai vrea 50 de procurori
Laura Codruța Kovesi a anunțat că a făcut cerere pentru 50 de noi posturi de procurori, argumentând că volumul mare de activitate și presiunea pe care o au în prezent cei 86 de procurori ai DNA în prezent reprezintă o „vulnerabilitate”.
„Mai avem de soluționat peste 5.000 de dosare. Volumul depășește resursa fizică. Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor vechi, criteriile fiind volumul prejudiciului, perioada de presciere sau posibilitatea ca inculpatul să influențeze cauza”, a precizat ea.
„Complexitatea dosarelor DNA presupune situația în care un procuror nu poate lucra concomitent la mai mult de un dosar – exemplul dosarului licentelor Microsoft. Considerăm prioritară găsirea de soluții care să permită limitarea numărului de dosare”, a adăugat Kovesi.
Ponta: Aveți sprijinul Guvernului
Fără a răspunde concret acestei solicitări a procurorului-șef al DNA, premierul Victor Ponta a spus, în discursul său, că „nu a fost perturbată activitatea justiției”, despre care crede că „s-a întărit”.
„Cred că ce este de făcut în continuare, din punct de vedere al Guvernului, veți avea toată colaborarea și tot sprijinul. Se vorbește de finantare. I-am cerut domnului Vâlcov (ministrul Finanțelor – n.r.) să îmi trimită situația cu alocările pentru DNA: în anul 2011 au fost 70 milioane, în 2012 – 70 milioane, în 2013 – 78 milioane, în 2014- 81 milioane și în 2015 – 99 milioane”, a citit el datele primite de la ministrul Finanțelor.
Ponta a mai spus că „bugetul de stat are de recuperat de la firme, din insolvență, 10 miliarde de euro”.
Oprea: 203 judiciariști la DNA
Vicepremierul Gabriel Oprea, care este și ministru de Interne, a arătat că a asigurat permanent sprijinul instituțional „atât în ceea ce privește resursele umane, cât și cele materiale pentru întărirea capacității operaționale a DNA”.
„Anul trecut, de exemplu, am aprobat detașarea a peste 40 de ofițeri de Poliție Judiciară la DNA pentru a veni în sprijinul procurorilor anticorupție, numărul acestora ridicându-se astăzi la 203, toți profesioniști bine pregătiți și dedicați meseriei pe care o fac”, a precizat el.
Iohannis: Numai 10% din prejudicii se recuperează
Președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra unei situații „inacceptabile”: ANAF nu recuperează decât 10% din prejudiciul stabilit de instanțe în cazul condamnării definitive a unor corupți. Amintim că numai de la Dan Voiculescu trebuie recuperați 6o de milioane de euro, prin sentința definitivă pronunțată în urmă cu 6 luni.
“Situaţia din prezent – în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită”, a spus Iohannis.
„Să depășim momentul în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi”
Șeful statului a asigurat că lupta anticoruptie reprezintă o prioritate a sa, „pentru că de ea depinde existența statului român”.
„Deși este o instituție tânără, de numai 10 ani, DNA și-a câștigat un loc binemeritat în încrederea oamenilor. Cifrele reflectă că DNA a funcționat cu motoarele turate în 2014. (…) Trebuie să depășim momentul în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper ca partidele să își respecte angajamentul”, a adăugat el.
Cazul Vosganian îl contrazice flagrant
Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda asigurărilor repetate ale lui Iohannis încă de la alegerea în fruntea statului și a Pactului pe justiție încheiat cu Ponta în ianuarie a.c..
Senatul a respins prin vot, în 12 februarie a.c., cererea procurorului-șef al DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale a senatorului PNL Varujan Vosganian. Au votat împotrivă, cot la cot, senatorii PSD de cei ai PNL, astfel că fostul ministru al economici din guvernele Tăriceanu și Ponta a scăpat pentru a doua oară de justiție.
Vosganian nu poate fi chemat la DNA nici pentru a da o simplă declarație, spre deosebire de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, acuzat de aceleași infracțiuni, care este cercetat deja de doi ani.
Vosganian nici măcar nu a demisionat de bunăvoie din PNL după acest episod, fiind nevoie de rugămintea copreședintelui Alina Gorghiu pentru ca el să facă acest pas.
Kovesi ratează ocazia și tace
Inițial acuzat „numai” de complot și subminare a economiei naționale, Varujan Vosganian are acum mai multe capete de acuzare pentru infracțiuni comise pe vremea când era ministru în Guvernul Tăriceanu (acesta din urmă fiind în prezent nimeni altul decât președintele Senatului României, care l-a salvat pe Varujan): constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.
Însă nici Laura Codruța Kovesi nu s-a plâns astăzi de această situație, deși a avut ocazia să le spună public atât lui Ponta – președintele PSD, care ne-a asigurat că partidul său votează toate cererile DNA -, cât și lui Iohannis – susținut de PNL -, să ia atitudine în cazul Vosganian.
Borbely, uitat și el
Șefa DNA nu a pomenit nici despre cazul Borbely (UDMR), salvat în septembrie 2012 de Camera Deputaților și amânat acum de 3 săptămâni de la vot, deși Kovesi a cerut încuviințarea începerii urmăririi penale a acestuia încă din 5 februarie, pentru încă o faptă de corupție din vechiul său dosar.
Chiuariu și alți condamnați votează legi în Parlament
Dar și condamnatul Chiuariu umbrește promisiunile ferme ale președintelui Klaus Iohannis și ale liderilor PNL că parlamentarii celui mai mare partid al opoziției nu blochează cererile justiției.
Cum însă Tiberiu Nițu a lipsit de la bilanțul DNA, “din motive excepționale și independente de voința sa”, a ratat și el ocazia să se plângă de acest lucru. Mai ales că în ultima vreme curg pe bandă rulantă condamnările la închisoare cu suspendare în cazul parlamentarilor găsiți în conflict de interese de ANI și dați pe mâna Parchetului General – care, iată, câștigă dosarele în instanță.
Spre exemplu, ieri a fost condamnat definitiv deputatul Mircovici, în 10 februarie Mate Andras Levente (UDMR) și tot în 10 februarie Karoly Kerekes (UDMR).
Dați click pentru a vizualiza Bilanțul activității DNA în anul 2014 (forma integrală)
Magda SEVERIN
