Capcanele șofatului pe timp de noapte

„Părea ca și cum străzile ar fi fost absorbite de cer, iar noaptea era peste tot în văzduh” – Charles Dickens

Mulți conducători auto preferă să șofeze pe timpul nopții, considerând acest lucru mult mai relaxant din cauza unui trafic mai scăzut, cu posibilități mai mici de a întâlni controale (noaptea, inspectorii dorm și ei!), pentru a câștiga timp și, de ce nu, pentru a avea ziua timp liber pentru alte activități. Cu toate aceste beneficii (reale sau mai puțin reale), conducerea pe timp de noapte presupune și multe capcane.

Statisticile care au în vedere accidentele rutiere arată că o treime dintre ele se produc noaptea, adică un număr mare, dacă îl raportam la cel al mașinilor care se află în trafic în această perioadă orară.

Pentru unii conducători auto, conducerea pe timp de noapte poate fi dificilă.

Psihologii și medicii specialiști în siguranță rutieră precizează că numeroși conducători auto au probleme de vedere și de orientare pe timpul nopții.

Astfel, șoferi care conduc foarte bine pe timpul zilei pot avea probleme, o dată cu lăsarea întunericului, nereușind să sesizeze la timp diferitele obstacole, cum ar fi vehicule care vin din față, pietoni, bicicliști, căruțe etc., care circulă sau staționează pe partea carosabilă. De asemenea, noaptea poate crea probleme persoanelor care poartă ochelari de distanță, mai ales celor care necesită mai multe dioptrii.

Care sunt capcanele conducerii pe timp de noapte și cum le putem evita puteți afla citind în continuare articolul.

Este important să vedem și să fim văzuți

Atunci când conducem noaptea, este extrem de important să putem vedea, să fim văzuți, să putem aprecia corect distanțele și vitezele și, nu în ultimul rând, să fim odihniți.

Vederea bună în timpul conducerii auto depinde de o varietate de factori. Pe timp de noapte trebuie să putem vedea fără strălucire orbitoare și reflexii, dar totodată clar și cu contrast. La lăsarea serii, în amurg, vizibilitatea scade, umbrele se prelungesc, iar lumina farurilor încă nu are efectul dorit pentru a sesiza diferitele obstacole care pot apărea brusc în fața autovehiculului. Referitor la faruri, trebuie să reținem și faptul că vizibilitatea este redusă la limita perimetrului conului de lumină al acestora, lungimea zonei iluminate de fasciculul de lumină al farurilor în cazul curbelor, vârfurilor de rampă sau pantă reducându-se foarte mult.

Vizibilitatea slabă afectează percepția adâncimii, recunoașterea culorilor și vederea periferica.

Nu este de neglijat nici faptul că noaptea se poate produce fenomenul de orbire, atât din cauza mașinilor care vin din față, cu fază mare, cât și din cauza autovehiculelor din spate, care-și proiectează faza de drum în oglinzile retrovizoare.

Pentru a contracara efectul de orbire al farurilor autovehiculelor din sens opus, este necesar sa mutăm privirea spre marginea din dreapta drumului până la limita conului de lumina a farurilor noastre, iar, pentru siguranță, să adaptăm viteza la spațiul de vizibilitate.

În această perioadă orară, aprecierea distanțelor și vitezelor se face mai greu, consecințe fiind atât lentoarea decizională, cât și creșterea timpului de reacție.

De asemenea, atenție la zonele cu potențial pericol, prost semnalizate, care sunt mai greu de observat pe timpul nopții, conducerea devenind și mai dificilă în cazul în care marcajele de separare a sensurilor de circulație sunt șterse sau inexistente. Și, fiindcă ne aflăm în sezonul rece, să amintim și faptul că unele dintre cele mai grele condiții de condus pe timp de noapte apar iarna, când este viscol sau zăpadă și, practic, nu mai există repere pe baza cărora să ne orientăm.

Pentru a putea circula în condiții de siguranță în timpul nopții, este absolut necesar să fim, la rândul nostru, vizibili.

Vizibilitatea este dată atât de instalațiile de iluminat (din față, din spate și laterale), cât și de folosirea lor corectă. Un număr exagerat de proiectoare și folosirea lor incorectă nu fac altceva decât să orbească șoferii care vin din față și care nu vor mai putea vedea și aprecia corect gabaritul mașinii. Să nu uităm faptul că lumina farurilor autovehiculului nostru, oricât de puternică ar fi, este de aproximativ 3.000 de ori mai slabă decât lumina zilei.

De asemenea, o multitudine de leduri sau beculețe colorate, care împodobesc parbrizul camioanelor ca un pom de Crăciun, nu fac altceva decât să împiedice vizibilitatea șoferului, să îi scadă câmpul perceptiv.

Oboseală amplificată

O altă problemă, care poate genera efecte deosebit de grave atunci când se conduce noaptea, este oboseala și, implicit, adormirea la volan.

Ceasurile noastre biologice sunt setate astfel încât, în mod natural, să ne simțim mai adormiți noaptea, indiferent de starea noastră de oboseală.

Oboseala este o stare complexă, caracterizată prin reducerea vigilenței și scăderea performanțelor mentale și fizice. Oboseala la volan este, de fapt, o tulburare a activității cerebrale de procesare a informațiilor, în sistemul om-vehicul-mediu.

Dacă, în multe situații, șoferul cu bună știință își asumă responsabilitatea unor comportamente imprudente sau riscante (depășiri, viteză, neacordare de prioritate, etc.), instalarea oboselii sau adormirea la volan nu sunt acțiuni voluntare. Apariția oboselii în timpul conducerii este percepută relativ târziu de către șofer. Atunci când acesta își da seama că este puțin obosit, apare o reacție adaptivă de ignorare a acestei stări și de continuare a activității.

Măsurătorile au arătat că oboseala neuro-fiziologică apare înaintea momentului în care șoferul realizează că este obosit.

Nu sunt puțini cei care afirmă că legislația actuală (ne referim la timpul de condus și de odihnă) îi ferește pe șoferi de problemele legate de oboseală și de adormirea la volan. Că nu se întâmplă acest lucru întotdeauna, o dovedesc accidentele produse pe fondul oboselii sau a adormirii la volan, deși conducătorul auto respectase cu strictețe programul de condus și de odihnă. Fiecare om, fiecare organism este o entitate care răspunde diferit (în funcție de rezistența fizică și psihică) la factorii perturbatori care duc la instalarea oboselii și stresului. Faptul că, în plan mondial, aproximativ 45% din accidentele rutiere se corelează cu oboseala și lipsa somnului pune un semn de întrebare referitor la eficiența regulamentului (CE) 561. Iată de ce, înainte de a pleca într-o cursă noaptea, șoferii trebuie să se asigure ca s-au odihnit suficient.

Conducerea în stare de oboseală este la fel de periculoasă ca și condusul după consumul de alcool, crescând dramatic timpul de reacție.

Deciziile legate de viteză și distanță pot fi, de asemenea, afectate drastic. Deoarece camioanele acoperă o distanță mare într-un timp scurt, chiar și un căscat de câteva secunde poate avea consecințe fatale.

Conducerea pe timp de noapte impune un anumit stil de conducere și chiar o pregătire prealabilă a mașinii. Nu trebuie uitat faptul că experiența, conducerea preventivă si adaptarea în permanență a vitezei în funcție de necesități sunt factori care pot feri conducătorii auto de capcanele conducerii pe timp de noapte.

psiholog pr. Cristian SANDU

Cabinet de psihologie autorizat

psih.cristian.sandu@gmail.com

0751.364.575

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.