Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat astăzi până în 9 decembrie (după ce ÎCCJ ar putea da în 18 noimbrie un verdict în cazul Iohannis), pronunţarea pe articolul de lege în baza căruia ANI a declarat incompatibili sute de aleşi locali care deţin simultan calitatea de membru AGA în societăţi de interes local, împotriva legii. Pentru Klaus Iohannis – membru AGA la SC Apă Canal SA Sibiu din 5 august 2010 şi în AGA SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009 – situaţia este mai specială deoarece el a găsit un subterfugiu: SC Apă Canal SA este „de interes regional”, deşi termenul nu există în nicio lege.
UPDATE: CCR a amânat pentru 16 decembrie luarea unei decizii.
Este a doua amânare a judecătorilor constituţionali pe respectivul articol de lege, prima având loc în 7 octombrie, când s-a decis ca pronunţarea unei soluţii să aibă loc în 4 noiembrie. Numai că între timp candidatul la Preşedinţia României, Klaus Iohannis, a intrat în turul doi al alegerilor iar pe locul 3 se află Tăriceanu şi nu Udrea, aşa cum arătau sondajele.
În aceste condiţii, eliminarea lui Iohannis de către justiţie i-ar aduce în confruntarea finală pe Ponta şi pe Tăriceanu – aflat în barca Puterii. Acest lucru nu îi este însă prea la îndemână lui Victor Ponta, care ar vrea să dovedească – mai ales pe plan extern – că are şi opoziţie.
În coadă de peşte
Decizia de amânare până după finalul alegerilor a unui verdict – atât de către Instanţa Supremă (care va avea în 18 noiembrie primul termen de judecare a dosarului), cât şi de CCR (care va decide pe speţă în 9 decembrie) – este nejustificată – în caz că nu ar dovedi o spaimă îngrozitoare a magistraţilor în faţa viitorului Preşedinte al României.
Altfel, dacă Iohannis este nevinovat, nu vedem motivul pentru care incompatibilitatea pe speţa AGA nu este declarată pur şi simplu neconsituţională de către CCR, şi nici de ce ÎCCJ nu menţine sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia care i-a dat câştig de cauză lui Iohannis încă din 25 septembrie 2013.
Românii sunt lăsaţi să îl voteze, aşadar, “în orb” pe Iohannis.
Ce spune legea
Iată ce prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei:
“Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
Primarul din Tuzla vrea excepţie de neconstituţionalitate
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, pentru care Agenţia Naţională de Integritate a întocmit raport de incompatibilitate în iulie 2013. Micu este incompatibil „la pachet” cu alţi 22 de primari şi viceprimari din judeţul Constanţa, care deţin sau au deţinut, simultan, calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.
Constantin Micu a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Constanţa, care însă i-a respins, în 26 iunie a.c., cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat la Curtea de Apel Alba Iulia, care i-a dat câştig de cauză primarului Iohannis şi a anulat raportul ANI – care l-a declarat incompatibil în baza aceluiaşi articol de lege.
Sute de primari şi viceprimari, declaraţi incompatibili
Problema este că sute de primari şi viceprimari din ţară s-au grăbit să intre în AGA imediat după ce au fost aleşi iar acum se află în incompatibilitate. Pentru unii raportul ANI a fost deja dat şi se judecă în instanţe. O parte dintre ei au câştigat, alţii au pierdut procesele şi trebuie să elibereze (dacă nu or fi şi făcut-i) fotoliul de primar sau de viceprimar (după caz).
Încercarea Parlamentului de a modifica legea a eşuat iar clarificarea în justiţie a acestei situaţii s-a blocat, iată, graţie candidatului la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis.
Magda SEVERIN
