China promite o „finanţare specială” de 10 miliarde de dolari pe care o va pune la dispoziţia statelor din Europa Centrală şi de Est. Este vorba despre o linie de credit ce va putea fi folosită conform regulamentelor UE iar instituţiile financiare din regiune vor fi încurajate pentru „valorificarea deplină“ a acestor sume, a anunţat premierul chinez Li Keqiang, vedeta summitului de la Bucureşti. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne împrumutăm de la chinezi – e drept, în condiţii foarte avantajoase – pentru a ne vedea realizate investiţiile mult visate, dacă tot nu reuşim să luăm toţi banii europeni ce ni se cuvin. Oferta le face cu ochiul guvernanţilor noştri, care consideră drept o mare performanţă că au ajuns la 20% grad de absorbţie a fondurilor europene. Iar pentru exerciţiul financiar 2014-2020 nu au finalizat încă Master Planul General de Transport al României şi mai e o lună până la sfârşitul anului. Practic, UE nu ştie pentru ce vrem banii.
Dar şi chinezii ne cer garanţii de corectitudine dacă vrem să ne împrumutăm de la ei. Va fi cam greu să le dăm, după ce ne-am făcut de pomina lumii cu privatizările Oltchim şi CFR Marfă, care au speriat investitorii. La viitoarea încercare de privatizare a Oltchim ar participa şi ei, dar vor să fie siguri că va fi un proces transparent şi corect.
La ei nu există corupţie, deoarece pedeapsa pentru această infracţiune este una singură: moartea. Dar să nu ne speriem: odată instalaţi pe meleagurile dâmboviţene, aproape toţi conaţionalii lor care fac afaceri în Bucureşti s-au adaptat cerinţelor „pieţei”.
În faimosul complex comercial din Afumaţi nu există nici astăzi case de marcat, la aproape 3 ani de la inaugurarea la care a participat însuşi premierul de atunci, Emil Boc. Jurnaliştii i-au atras atenţia asupra acestui aspect şi, de ochii lumii, după două zile a trimis Garda Financiară în control. De atunci însă, niciun comunicat al ANAF nu a arătat că „orăşelul chinezesc” ar mai fi fost deranjat de oamenii legii.
UPDATE 2 septembrie 2014: Premierul Victor Ponta a anunţat, la finalul nei noi vizite la Beijing în perioada 29 august – 2 septembrie, că Guvernele României și Chinei analizează realizarea unei linii feroviare de mare viteză, cu limita maximă de 350 de km/h, pe ruta București-Iași-Chișinău, care să înlocuiască iniţiativa proiectului iniţial, pentru traseul București-Constanța.
“Proiectul de a avea o linie de cale ferată, pentru că nu este doar trenul, ci este mai ales calea ferată care permite această viteză, este un proiect la care Guvernul Chinei ține foarte mult. (…). Și acum ministrul Ioan Rus a intrat în discuții mai avansate, pentru că nu se poate face acest proiect pilot pe linia București-Constanța, acolo este coridor european și Comisia Europeană se opune unui nou proiect”, a declarat premierul.
„Urmează să avem și studiile de fezabilitate. Sigur, costurile sunt destul de mari, însă ca un prim proiect pilot pentru Centrul și Estul Europei mi-aș dori ca România să fie prima care să aibă o asemenea linie, iar tehnologia dezvoltată în China s-a dovedit în ultimii ani ca fiind extrem de performantă și extreme de sigură”, a adăugat el.
Prețul investiţiei este estimat la 8 miliarde de euro, iar Ponta a recunoscut că “problema principală este de finanțare, pentru că, cu siguranță, nici nu avem noi atâția bani alocați și pentru fonduri europene 2014-2020, avem cu totul vreo 7 miliarde de euro pentru toată infrastructura – și cea rutieră, și cea navală, și cea aeroportuară”.
Întrebat dacă proiectul include și achiziția de trenuri de mare viteză din China, premierul a răspuns afirmativ.
Ghidul de la Bucureşti
„China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale”, a spus Li Keqiang, la Summit-ul premierilor din China şi Europa Centrală şi de Est, care s-a finalizat astăzi cu un document numit Bucharest Guidelines.
Documentul stabileşte cum vor fi promovate investiţiile şi afacerile ţărilor participante în infrastructură, agricultură, transporturi feroviare, telecomunicaţii şi IMM-uri.
Forum economic şi comercial
Summitul a fost urmat de cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, desfăşurat la Bucureşti după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua – la Varşovia, în 2012.
La eveniment au participat 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China (300) şi din 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia.
Forumul a avut 5 teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.
Tigrul Europei
Liniei de credit – această comoară care vine din China pentru cei care au la dispoziţie fonduri europene dar nu reuşesc să le ia – i se adugă promisiunilor chinezilor de „consolidare a cooperării în materie de investiţii în infrastructură şi conectivitate, respectiv reţele de transport feroviar”.
Impresionat de perspectivele economiei româneşti prezentate de Victor Ponta în cadrul reuniunii, premierul chinez a declarat că „România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii (din Europa, n.r.) se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”.
După ce şi ceilalţi premieri au prezentat “perspectivele economice excelente ale regiunii”, Li Keqiang a opinat că potenţialul de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţiilor dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est este foarte mare.
Potenţial enorm
El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic. Partea bună este că acest fapt constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.
Estimările guvernului său arată că importurile chineze din Europa se vor ridica la cifra de 3.000 de miliarde de dolari în perioada 2013 şi 2020. Keqiang le-a cerut omologilor săi est şi central-europeni cooperarea pentru a dubla încă o dată, în următorii 5 ani, volumul schimburilor comerciale, după ce acesta a fost dublat deja în ultimii ani, dar a rămas la un nivel pe care el îl consideră modest.
Premierul chinez a arătat că vor creşte atât afacerile şi investiţiile chinezeşti în zonă, cât şi numărul de chinezi care vor veni ca turişti.
Exporturi de carne
Dar cum ce-i în mână nu-i minciună, trebuie să aşteptăm contractele, care nu pot fi încheiate decât prin licitaţie. Deocamdată avem parafate scrisori de intenţie pentru investiţii în mai multe domenii, printre care energia (hidrocentrala de la Tarniţa are un Acord de Confidenţialitate semnat cu chinezii încă de pe vremea Guvernului Boc, în 2011, ca, de altfel, şi Centura de Sud a Bucureştiului) şi exportul cărnii de porc, de oaie şi de vite vii.
Carnea de porc va fi furnizată însă de un chinez care şi-a dezvoltat o crescătorie de porci în România. Despre oi, am aflat de la ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, că avem în România „14 milioane de capete”, din care vom putea satisface pe deplin nevoile chinezilor: 5 milioane de “bucăţi” pe an. Vom exporta şi 500.000 de vite vii.
Mănescu vrea cale ferată rapidă de 11 miliarde de euro
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a anunţat că a demarat discuţii – ce vor fi continuate în a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 – pentru construirea unei căi ferate de mare viteză între Viena – Bucureşti – Constanţa.
Proiectul este evaluat de partea română la 11 miliarde de euro iar prima porţiune, cea mai „uşoară”, va fi demarată pe tronsonul Bucureşti-Constanţa. Asta după ce MT abia a terminat reabilitarea căii ferate pe acest tronson aflat 5 ani de lucru, iar distanţa se parcurge în 2 ore şi jumătate.
Şova şi Oprescu au speriat China Communications
Ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, care se lăuda cu chinezii de la China Communications Construction pentru autostrada Comarnic-Braşov, tace acum, după ce compania s-a retras imediat ce a depus oferta la licitaţia pentru concesionarea lucrărilor de construire. Or şti reprezentanţii ei de ce au renunţat aşa repede.
Compania chineză a rămas, totuşi, înscrisă pentru autostrada Craiova-Piteşti, dar câştigătorul licitaţiei va fi anunţat abia în februarie-marrie anul viitor, după ce toate ofertele au fost acceptate la sfârşitul lunii mai iar adjudecarea a fost amânată din această toamnă.
Nici primarul general Sorin Oprescu nu mai defilează cu autostrada suspendată pe care spunea că o s-o construiască tot cu China Communications. Edilul Bucureştilor a dispărut însă cu totul din peisaj, să nu îşi amintească lumea cumva de această afacere dată drept sigură până de curând şi, astfel, să-i umbrească premierului Ponta frumuseţe de reuniune „istorică”.
Dar să amintim că şi Emil Boc i-a curtat pe chinezi să investească în infrastructură, fără să obţină vreun rezultat, aşa cum Elena Udrea a eşuat în încercarea de a aduce Samsung să investească în 3 proiecte de infrastructură pentru care ea dădea ca sigură participarea la licitaţie a companiei din Coreea de Sud.
Banii europeni nu vin fără Master Plan
Ca să nu pară că prea ne-am extaziat de posibilitatea unor împrumuturi de la chinezi, ministrul delegat Dan Şova a simţit nevoia să echilibreze lucrurile, astfel că le-a spus jurnaliştilor că România va avea la dispoziţie, din fondurile europene, 3 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră în exerciţiul financiar 2014-2020. Numai de i-am lua. Mai avem doar o lună până la sfârşitul anului şi Masterplanul General de Transport nu este gata iar oficialii europeni nu ştiu pentru ce să ne dea banii.
Şova a anunţat că vrea – şi are deja în curs de elaborare studiile de fezabilitate – să construiască autostrăzile Sibiu-Braşov, Braşov-Bacău, Sibiu-Piteşti, plus o secţiune nouă din Centura Bucureştiului – în regim de autostradă şi să modernizeze drumul naţional Craiova-Calafat. Va trebui să colaboreze însă cu ministrul Transporturilor pentru o politică unitară de transport, ceea ce până acum nu s-a prea întâmplat. Cu Relu Fenechiu s-a înţepat mereu pe tema drumurilor şi autostrăzilor, iar acum şi pe noua acciză pentru carburanţi.
De când a venit la conducerea MT Ramona Mănescu au trecut 3 luni fără să auzim că s-au întâlnit ca să se pună de acord asupra proiectelor de infrastructură, pentru care Mănescu ştie măcar cum să facă proiectele pentru a putea fi acceptate la finanţare de oficialii CE. De altfel, Dan Şova nu prea s-a făcut remarcat în domeniul dialogului.
Acciza salvatoare
Dar cum ministrul Ramona Mănescu vrea deja din fondurile europene 1,12 miliarde euro pentru aeroporturi – deja prinşi în proiectul Master Planului -, bătălia va fi grea.
De aceea vrea Şova acciza de 7 eurocenţi (care, până la urmă, va fi de 12 eurocenţi, cu TVA şi calculul la cursul leu/euro de la 1 octombrie 2012) pe motorină şi benzină – bani despre care nu poate da însă asigurări că vor merge numai la autostrăzi.
Magda SEVERIN
