Crizele geopolitice schimbă regulile jocului în transport, dar transportatorii români au reușit să se adapteze, potrivit unui comunicat transmis redacției.
Transportul rutier european operează, în prezent, într-un context caracterizat de un nivel fără precedent al incertitudinii geopolitice. Fluctuațiile prețurilor la energie generate de tensiunile geopolitice și perturbările lanțurilor de aprovizionare creează un mediu de afaceri tot mai fragmentat și mai costisitor.
Aceste concluzii reies din cea mai recentă analiză a pieței europene de transport rutier publicată de Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU). Potrivit experților, pentru companiile de transport din România nu mai este esențial dacă va avea loc un nou șoc geopolitic, ci cât de bine sunt pregătite înainte ca primele semnale de avertizare să apară.
Care sunt cele mai importante lecții pe care companiile românești de transport și logistică le-au învățat deja din aceste crize?
Planificarea pe baza unui singur scenariu nu mai este suficientă
Până nu demult, majoritatea companiilor de transport își planificau cursele pornind de la un singur scenariu, presupunând că traseele, prețurile carburanților sau situația din punctele de trecere a frontierei nu vor suferi modificări semnificative.
Însă, după cum subliniază Tomas Sergadejevas, CEO-ul companiei de tehnologie pentru transport Fleethand, crizele geopolitice din ultimii ani au demonstrat că o singură decizie politică, un incident militar sau un nou pachet de sancțiuni pot modifica într-un timp foarte scurt fluxurile de mărfuri, pot prelungi traseele și pot crește semnificativ costurile transportului.
„Un exemplu foarte bun îl reprezintă tensiunile din acest an din Strâmtoarea Ormuz. În momentul în care pe piețe a apărut un risc real privind aprovizionarea cu petrol, prețurile resurselor energetice au reacționat imediat, iar companiile de transport au fost nevoite să recalculeze costurile curselor.
Pentru transportatorii implicați în transportul internațional, acest lucru a însemnat nu doar o atenție mai mare acordată planificării alimentării cu carburant, ci și necesitatea de a reevalua rapid eficiența economică a fiecărei rute.
Astăzi, în planificarea transporturilor internaționale, transportatorilor români nu le mai este suficient să aibă un singur plan optim. Companiile de transport trebuie să fie pregătite pentru mai multe scenarii: să identifice rute alternative, alte opțiuni de alimentare cu carburant, eventuale restricții la frontieră sau în trafic și să evalueze impactul acestor schimbări asupra întregii curse”, afirmă acesta.
În perioadele de criză au avantaj cei care au o imagine completă asupra situației
Potrivit expertului, cele mai mari provocări pentru companiile de transport în contextul evenimentelor geopolitice nu mai sunt generate de lipsa informațiilor, ci de faptul că acestea sunt dispersate în sisteme și documente diferite.
De aceea, în contextul tensiunilor geopolitice, devine tot mai important ca firmele de transport să dispună de procese bine organizate, acces rapid la informații și o imagine clară asupra traseelor, datelor vehiculelor, timpilor de conducere și de odihnă ai șoferilor, precum și asupra documentelor necesare transportului.
Numai astfel deciziile pot fi luate la timp, iar modificările de traseu sau perturbările lanțurilor de aprovizionare pot fi gestionate eficient.
„Într-o companie care administrează o flotă de 100 de camioane, echipa de dispeceri petrece, în medie, zeci de minute pentru fiecare cursă doar pentru a colecta informațiile din sisteme diferite. Numai această activitate poate consuma câteva ore de lucru în fiecare zi. Din practică observăm că firmele de transport din România acordă o atenție tot mai mare eficientizării proceselor și accesului rapid la informații, astfel încât mai mult timp să fie dedicat luării deciziilor și mai puțin căutării datelor.
Acest lucru le permite dispecerilor să se concentreze mai puțin pe activități de rutină și mai mult pe deciziile care generează cea mai mare valoare în orice situație de criză – ajustarea rutelor, evaluarea riscurilor și comunicarea rapidă cu șoferii și clienții”, explică Tomas Sergadejevas.
Prețul carburantului nu mai este principalul factor care determină eficiența unei companii
Crizele geopolitice din ultimii ani au demonstrat că, pentru a crește eficiența operațională, nu mai este suficientă achiziționarea carburantului la un preț mai mic. Costul final al unei curse este influențat din ce în ce mai mult de modificările impuse ale traseelor. Totodată, de timpii mai mari de deplasare, de aglomerația din punctele de trecere a frontierei, de perioadele suplimentare de staționare sau restricțiile neprevăzute de circulație.
Potrivit expertului, astăzi este important să fie analizată nu fiecare cheltuială separat, ci economia întregii curse. De exemplu, dacă din cauza schimbării situației un șofer este nevoit să alimenteze nu la stația planificată inițial, ci la cea mai apropiată benzinărie disponibilă, diferența de preț poate ajunge la 10-15 eurocenți pe litru.
Având în vedere că o cursă poate necesita aproximativ 600 de litri de carburant, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de 60-90 de euro pentru fiecare vehicul. Pentru o flotă de 50 de camioane, costurile suplimentare pot ajunge la aproximativ 3.000-4.500 de euro într-un singur ciclu de transport, iar pe parcursul unei luni astfel de pierderi pot crește până la zeci de mii de euro.
„Pentru companiile de transport din România este din ce în ce mai important să nu încerce să anticipeze modul în care geopolitica va influența prețurile carburanților, ci să se bazeze pe planificarea fundamentată pe date și pe gestionarea operativă a rutelor. Astfel, traseul, prețurile carburantului, timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor și ceilalți factori pot fi analizați ca un întreg”, spune Tomas Sergadejevas.
Pregătirea pentru crize începe înainte ca acestea să apară
În concluzie, expertul subliniază că, deși crizele geopolitice nu pot fi prevăzute cu exactitate, impactul lor poate fi gestionat mult mai bine printr-o pregătire adecvată.
„Ultimii ani au demonstrat că cele mai mari pierderi sunt suportate, de regulă, nu de companiile care se confruntă cu provocări neașteptate, ci de cele care nu sunt pregătite pentru acestea. Odată ce o criză începe, de regulă nu mai există timp pentru schimbarea fundamentală a proceselor, implementarea unor soluții noi sau identificarea unor modele de lucru mai eficiente.
Crizele geopolitice ne-au învățat și vor continua să ne învețe același lucru: reziliența nu se construiește în timpul crizei, ci în activitatea de zi cu zi. Cu cât o companie își cunoaște mai bine procesele operaționale, își gestionează mai eficient datele și pregătește din timp scenarii alternative de acțiune, cu atât îi va fi mai ușor să se adapteze schimbărilor neprevăzute”, conchide expertul în tehnologii pentru transport.
