Economia circulară se conturează tot mai clar ca o soluție pentru reducerea costurilor, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Deloitte, potrivit unui comunicat transmis redacției.
Iar utilizarea energiei regenerabile este principala direcție pentru aproximativ opt din zece companii din România (77%) care investesc în tranziția către acest model economic. Prioritățile includ, de asemenea, investițiile în trainingul angajaților și în retehnologizare (62%), dar și în optimizarea utilizării resurselor, alegerea materiilor prime (54%) sau în proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare (54%).
Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” a fost realizată pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026. Au fost chestionate 55 de companii de pe piața locală, afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporațiilor multinaționale.
Sectoarele economice în care acestea activează sunt industria producătoare, FMCG, construcții, servicii ș.a. Respondenții au fost reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai top managementului.
Interesul pentru implementarea măsurilor de circularitate rămâne ridicat, pe fondul presiunii generate de introducerea unor noi reglementări europene. Este vorba despre cele legate de circulația deșeurilor între țări, cerințe stricte privind reducerea cantității de ambalaje.
Altele ar fi reutilizarea și gradul de reciclare, regulile pentru design-ul produselor cu respectarea cerintelor de mediu și de nevoia de a reduce costurile operaționale. Astfel, tot mai multe organizații din România asociază economia circulară nu doar cu conformarea, ci și cu eficiența utilizării resurselor, consolidarea rezilienței și creșterea competitivității pe termen lung, arată studiul.
Finanțarea proiectelor de economie circulară rămâne o provocare semnificativă pentru companiile active în țara noastră, care se bazează în principal pe surse proprii (84%) și pe credite bancare, în timp ce accesarea fondurilor europene și a programelor publice este încă limitată. Această orientare reflectă dificultățile întâmpinate în utilizarea surselor externe de finanțare, determinate de complexitatea procedurilor administrative, nivelul ridicat de birocrație, lipsa de predictibilitate a mecanismelor de sprijin și deficitul de expertiză necesar pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor eligibile.
„Economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiunile legate de costuri, resurse și reglementări. Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.
Companiile din România participante la studiu consideră că cele mai ridicate costuri sunt asociate cu retehnologizarea, modernizarea echipamentelor (58%), implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%), precum și cu activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%).
În același timp, acestea se confruntă cu presiuni semnificative legate de rentabilitatea investițiilor, recuperarea costurilor, menținerea competitivității și volatilitatea prețurilor la energie și resurse.
Interesul consumatorilor români pentru produse și servicii sustenabile este în creștere, pe măsură ce atenția acordată impactului asupra mediului, reutilizării și reciclării devine tot mai ridicată.
Companiile observă această tendință printr-un interes tot mai mare pentru produse sustenabile, pentru posibilitatea de reutilizare și reparare, pentru reducerea impactului asupra mediului, precum și pentru ambalaje reciclabile și practici de consum responsabile.
Cu toate acestea, prețul rămâne principalul criteriu în decizia de cumpărare, ceea ce indică faptul că piața locală este încă puternic sensibilă la costuri, iar beneficiile economiei circulare nu sunt încă pe deplin asumate și integrate în comportamentul de consum, arată studiul.
„Tranziția către un model de business ce integrează principii ale sustenabilității este determinată de o combinație de factori economici, de reglementare și de piață, iar companiile trebuie să găsească echilibrul între eficiența pe termen scurt și investițiile strategice.
Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții, iar organizațiile care abordează proactiv aceste provocări vor avea un avantaj competitiv semnificativ într-un mediu tot mai volatil”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.
Deși nivelul de familiaritate cu principiile economiei circulare este ridicat în rândul companiilor locale participante la studiu, implementarea rămâne neuniformă între industrii și tipuri de organizații, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari și al celor expuse direct la standarde internaționale.
În ansamblu, economia circulară își consolidează rolul ca element-cheie al strategiei de business, însă ritmul de adopție va depinde de capacitatea companiilor de a depăși barierele actuale și de a susține transformări pe termen mediu și lung, indică studiul.
