Dispecerii și… deciziile

Așteptările de la dispeceri în ceea ce privește deciziile, sunt mari și în fiecare zi trebuie să demonstreze că sunt ca un „motor” al firmei: caută curse, coordonează camioane / marfă și vorbesc cu clienții.

Situații în care dispecerii / expeditorii nu fac o treabă potrivită:

  1. Sunt nepregătiți

Este un domeniu pentru care nu sunt cursuri acreditate, o facultate sau un manual care să te învețe cum să fii dispecer sau expeditor, ce trebuie să urmărești, cum trebuie să te comporți cu clienții, colaboratorii, șoferii, ce riscuri sunt etc. Situațiile sunt altele, la fiecare cursă, pentru că marfa este diferită, legile sunt diferite, în funcție de țara pe care o tranzitezi, camionul este diferit, clientul este diferit și, de asemenea, șoferul.

Atitudinea care pune bazele viitorului dispecer bine pregătit ține de disponibilitatea de a împărtăși informații, de a fi un bun antrenor, de a fi deschis, comunicativ și de a oferi o șansă, încredere și siguranță celui din fața ta, de a crede că poate învăța o meserie.

  1. Nepotrivire cu postul

Aici intervine faza de selecție a personalului. La HR, ar trebui să se regăsească teste ce vizează capacitatea de decizie, analogia, gândirea logică, spațială, timpul de reacție, atenția, memoria.

Așadar, este important să nu căutăm dispeceri / expeditori docili, care nu sunt cu inițiativă și așteaptă să li se spună ce să facă și fiecare mutare pe care trebuie să o realizeze. În acest fel, nivelul stresului la manager va fi foarte ridicat, iar simțul de utilitate și încrederea dispecerului, scăzute.

A fi dispecer înseamnă a lucra atât individual, cât și în echipă (colegi, manager, client, transportator / casă de expediții și șofer), iar comunicarea și exprimarea trebuie să se plaseze la un nivel ridicat, pentru a nu se „omite” aspecte și a nu se genera costuri. Libertatea în gândire este foarte importantă pentru performanță. Uitați-vă la atitudinea și gândirea unui manager. Așa ar fi trebuit să fie majoritatea din acel birou: implicați, gândire liberă, atitudine, decizii bune, bazate pe informare și experiență, respectarea unor reguli, flexibilitate, găsirea celei mai bune soluții și a mărfii corespunzătoare camionului și zonei, de multe ori pe zi.

  1. Neasumarea responsabilității

Responsabilitatea nu și-o asumă pentru că au învățat că altcineva este răspunzător pentru deciziile pe care ei trebuie să le ia (aici intervine atitudinea managerului). Sunt dispeceri care gândesc în felul următor: „dacă nu sunt sigur de ceva sau de modul în care ar trebui să rezolv o situație, îi spun și managerului, ca să fie și vina lui dacă greșesc.” Sunt dispeceri care spun la telefon: „Numai puțin, să vorbesc cu șeful, ne facem niște calcule și vă resun.” Înseamnă că acel manager nu are cum să plece nici 5 minute din birou și încurajează acest comportament al dispecerului (de indecizie, lipsă de responsabilitate), prin promptitudinea cu care răspunde la cerere. Chiar dacă managerul „se plânge”, în discuții, că nu are un dispecer pregătit, de fapt, prin comportament, chiar el întreține această lipsă și frică de decizie, de greșeală.

Dacă managerul suprimă personalitatea independentă a unei persoane care este pe postul de dispecer, atunci, ca efect, poate apărea frica de a lua decizii, frica de exprimare și de transmitere a informației către client sau șofer.

Cu toții ne dorim angajați cu bun simț, să nu ne contrazică, dar, când apare o situație majoră, ne dorim să fie capabili să ia decizii și să comunice eficient. Atâta timp cât managerul nu instruiește și dezvoltă partea de libertate în decizii și încredere, pe zi ce trece dispecerul va deveni mai neimplicat, cu stima de sine scăzută, nu va mai fi sigur pe el, va face greșeli și va genera costuri.

Transportul are reguli clare și fixe, dar, într-o problemă, transportul este și relativ și, întotdeauna, dacă ești flexibil, gândești, acționezi, decizi, îți asumi, se mai poate schimba ceva în bine sau pot fi reduse costurile. De asemenea, transportul este în continuă schimbare, în funcție de legislație, norme de poluare, piață, iar dispecerul trebuie să se adapteze continuu…

Andreea GHEORGHE

Psiholog specializat în psihologia transporturilor

gheorghe.andreeaioana@yahoo.com

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.