UPDATE 5! Baronul Duicu, şeful IPJ Mehedinţi şi liderul PSD Orşova au fost ARESTAŢI

Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mehedinţi, Ştefan Ponea, şeful IPJ Mehedinţi, şi Constantin Popescu, om de afaceri şi liderul Organizaţiei PSD Orşova au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, decizia fiind luată vineri dimineaţă la ora 6.00 de instanţa Curţii de Apel Bucureşti. Avocaţii lor au atacat sentinţa la instanţa supremă. Reţinuţi ieri dimineaţă de procurorii DNA pentru mai multe fapte de corupţie, cei trei fuseseră ridicaţi de la Turnu Severin în urma unor percheziţii domiciliare şi la sediile instituţiilor unde lucrează. În dosar sunt urmăriţi penal, sub control judiciar, încă 9 persoane, printre care secretarul CJ Mehedinţi, Ladislau Mednyanszky, directorul Spitalului Judeţean din Drobeta-Turnu Severin, Doina Borugă, şi şeful televiziunii locale Tele 2 Drobeta, Adrian Bidilici (canal tv deţinut de familia lui Duicu).

UPDATE 18 aprilie: Duicu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Mehedinţi, prin decizie a prefectului Nicolae Drăghiea. Interimar a fost ales, într-o şedinţă a CJ convocată de îndată, Aladin Georgescu, vicepreşedintele CJ, membru marcant al PDS şi mâna dreaptă a lui Duicu. 

UPDATE 4 aprilie: Duicu, Ponea şi Popescu au fost arestaţi. Decizia a fost dată în această dimineaţă la ora 6.00. 

UPDATE 22.20: DNA a început urmărirea penală împotriva a încă 9 persoane în acest dosar.

UPDATE 21.40: Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, neagă că ar fi propus-o în septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea la șefia secției judiciare din DNA.

“Nu am făcut o numire. Doamna Ponea a fost unul din zecile de magistrați care au fost la MJ în perioada în care încercam să găsim procurori adecvați pentru diversele funcții de conducere libere, vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, având două mandate de procuror general la PCA Craiova în perioada 2006 — 2012. Deci un om cu foarte mare experiență, care teoretic poate să aspire la o funcție de conducere la nivelul Ministerul Public. Doamna Ponea nu se regăsește printre propunerile făcute de ministrul Justiției nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de față în funcții”, a afirmat Cazanciuc. 

El a arătat că, având două mandate de procuror general la Craiova, Ponea își putea dori să obțină o funcție de conducere în “ultimul eșalon” al Parchetului, “dar nu am formulat o asemenea propunere”.

UPDATE 13.00: Şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, a fost eliberat din funcţie de ministrul de Interne, Gabriel Oprea. Şeful Poliţiei Române l-a numit în locul lui Ponea pe comisarul-şef Romulus Opriţa.

Duicu, Ponea şi Popescu au fost duşi de mascaţi în arestul Poliţiei Capitalei şi vor fi prezentaţi astăzi instanţei CAB, pentru mandat de arestare.

Pe scurt, Duicu este acuzat de 7 fapte de corupţie. Ca orice baron local, el tăia şi spânzura în judeţ: aranja licitaţii publice şi concursuri de angajări în posturi cheie la stat, oprea controale la diverse firme ale apropiaţilor sau care “cotizau” la el, îi obliga pe primari să cumpere “urări” la televiziunile pe care le controla, fiecare “urare” costând 600 de lei şi, evident, intimida pe toată lumea prin relaţii cu care se lăuda că le are la diverşi membri ai Guvernului şi în Parlament.

Şeful Poliţiei Mehedinţi, Ştefan Ponea, dorea ca soţia lui, care este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Craiova, să ajungă la conducerea DNA, iar Duicu îi promisese că îl ajută cu relaţiile pe care le avea în Guvern (Ministerul Justiţiei, MAI) şi Parlament, atât pentru soţia lui, cât şi pentru el, să ocupe o funcţie de conducere în cadrul IGPR.

Concret, în dosarul procurorilor se arată că Elisabeta Ponea fusese propusă în toamna anului trecut de Ministerul Justiţiei să ocupe o funcţie de conducere la Direcţia Naţională Anticorupţie, dar 3 zile mai târziu propunerea a fost retrasă.

Totodată, sora lui Ponea, Adina Ponea, este judecător şi preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Craiova, iar recent, Duicu a câştigat la instanţa acestei Curţi procesul intentat Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care descoperise că acesta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese.

Concret, în 21 mai 2012, Duicu a contestat raportul de evaluare al ANI, cerând Curţii de Apel Craiova anularea actului. După un an, în 21 mai 2013, Curtea de Apel Craiova i-a admis cererea şi a dispus anularea raportului de evaluare al ANI, din 9 mai 2012. Decizia a fost contestată de ANI la instanţa supremă, termenul de judecare fiind 18 noiembrie 2014.

Dacă ar fi controlat şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cercul s-ar fi închis complet.

La CAB Craiova se blochează dosarele de mare corupţie din Mehedinţi – două dintre ele, de evaziune fiscală cu mai mulţi afacerişti din judeţ, deschise de DIICOT, fiind “paralizate” iar evazioniştii aduşi în faţa instanţei, lăsaţi în libertate.

Astfel, DIICOT a efectuat până acum în Dr. Tr. Severin, la domiciliile şi firmele beneficiarilor de contracte „grele” cu statul, două megadescinderi cu zeci de mascaţi: una în noiembrie 2012, când omul de afaceri Constantin Bădescu a fost arestat preventiv într-un dosar cu un prejudiciu de 12 milioane de euro dar a fost eliberat o lună mai târziu, şi alta în noiembrie 2013, când 12 afacerişti au fost duşi cu propunere de arestare la Curtea de Apel Craiova, într-un dosar cu un prejudiciu de 10 mil. euro, dar au fost reţinuţi numai 3 dintre ei, romi din Strehaia.

Acuzaţiile şi faptele din Ordonanţa de reţinere a lui Duicu, Ponea şi Popescu sunt prezentate în comunicatul DNA pe care îl redăm integral:

“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combaterea infracțiunilor de corupție efectuează urmărirea penală față de următoarele persoane:

DUICU IOAN-ADRIAN, președintele Consiliului județean Mehedinți, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– trafic de influență;
– cumpărare de influență;
– instigare la dare de mită;
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite;
– instigare la abuz în serviciu;
– două infracțiuni de folosirea influenței și autorității, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite;

PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN, inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– trafic de influență;
– cumpărare de influență;

POPESCU CONSTANTIN, om de afaceri și președintele organizației municipale Orșova a Partidului Social Democrat, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de:
– folosirea influenței și autorității, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite.

Din ordonanța de efectuare a urmăririi penale întocmite de procurori a reieșit că există date și probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora:

1. În perioada martie-iunie 2013, inculpatul Duicu Ioan-Adrian, președintele CJ Mehedinți, a afirmat față de inculpatul Ponea Constantin Ștefan, inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, faptul că are influență asupra mai multor funcționari publici (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române, pe de o parte, și consilierii locali din cadrul Consiliului local al municipiului Orșova, pe de altă parte).

Totodată, Duicu Ioan-Adrian i-a promis lui Ponea Constantin Ștefan că își va folosi această influență, pentru a-i determina pe funcționarii publici să facă acte care intră în atribuțiilor lor de serviciu, și anume:

– în cazul celor dintâi (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române) să îl mențină temporar Ponea Constantin Ștefan în funcția de inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcție de conducere în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv director adjunct al Direcției de Ordine Publică, precum și să numească o persoană din familia acestuia într-o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public;

– în ceea ce îi privește pe membrii Consiliului local al municipiului Orșova, influența urma a fi exercitată pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public și concesionarea, către o altă persoană din familia lui Ponea Constantin Ștefan, la un preț „convenabil”, a două suprafețe de teren (în suprafață totală de aproximativ 200 de m2, terenuri situate în centrul municipiului Orșova și reprezentând acostamentul unei străzi).

Obținerea acestor foloase în favoarea unui membru al familiei lui Ponea Constantin Ștefan a și fost realizată prin exercitarea influenței de către Duicu Ioan-Adrian asupra unui număr de 11 membri ai Consiliului local Orșova, prin intermediul și cu ajutorul lui Popescu Constantin, om de afaceri și președintele organizației municipale Orșova a unui partid politic.

Ca urmare a exercitării influenței, consilierii locali au votat scoaterea din domeniul public și concesionarea celor două suprafețe de teren. Cele două suprafețe de teren erau înscrise în cartea funciară a localității Orșova ca aparținând domeniului public al Statului Român, prin urmare, ele nu puteau fi trecute în domeniul privat al localității Orșova (și apoi concesionate); în aceste împrejurări, folosul obținut prin dobândirea acestor două suprafețe de teren în condițiile arătate, este unul necuvenit, obținut prin nesocotirea prevederilor legale care reglementează regimul juridic al proprietății publice.

În schimbul exercitării influenței avute față de funcționarii publici amintiți, în sensurile și pentru scopurile mai sus descrise, Duicu Ioan-Adrian i-a pretins lui Ponea Constantin Ștefan să îl determine pe judecătorul care judeca o anumită cauză să pronunțe o hotărâre care să îi fie favorabilă, în sensul anulării raportului Agenției Naționale de Integritate care îl viza pe Duicu Ioan-Adrian.

Folosindu-se de împrejurarea că o persoană din familie este chiar șefa Secției de contencios administrativ și fiscal a instanței care avea de soluționat cauza respectivă, Ponea Constantin Ștefan i-a promis lui Duicu Ioan-Adrian că îi va obține acest folos, în sensul că hotărârea care se va da în cauza amintită va fi una favorabilă acestuia din urmă.

2. La data de 16 ianuarie 2014 și în zilele următoare, inculpatul Duicu Ioan-Adrian i-a solicitat unei persoane (director al unui post de televiziune locală controlat în fapt de către Duicu Ioan-Adrian) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente în cadrul Spitalului Județean de Urgență Mehedinți o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverințe medicale și, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.

Persoanele instigate au încercat să îi dea asistentei suma de bani în vederea eliberării unei adeverințe medicale, însă aceasta a refuzat să primească banii.

3. În perioada mai–septembrie 2013, Duicu Ioan-Adrian, președintele CJ Mehedinți și alți doi funcționari publici au permis unor persoane neautorizate (reprezentanții unui furnizor de echipamente medicale și ai unei societății de leasing) accesul la informații care, la acel moment, nu erau destinate publicității. Informațiile reprezentau intenția reprezentanților CJ Mehedinți și ai Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin de a demara o procedură de achiziție publică, precum și datele tehnice și financiare preconizate pentru această achiziție publică, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obține, pentru cei doi agenți economici menționați, un folos necuvenit.

Folosul urmărit a constat în împiedicarea altor agenți economici să participe la licitația publică ce avea să fie organizată pentru achiziția publică menționată și, implicit, în încheierea, de către cei doi agenți economici „beneficiari ai informațiilor”, a contractelor de achiziție publică în condiții financiare avantajoase pentru aceștia și, corelativ, dezavantajoase tehnic și financiar pentru autoritatea publică contractantă (Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, instituția publică beneficiară a bunurilor ce aveau să fie dobândite prin achiziție publică) și pentru Consiliul județean Mehedinți (autoritatea publică locală care urma să asigure finanțarea acestei achiziții publice).

„Oferta” stabilită pe baza informațiilor menționate prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenții economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro și finanțarea acestei achiziții publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanțator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic; tot în mod unilateral agenții economici „beneficiari”, au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) și prețul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanțare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).

Pe baza acestei „oferte” transmise de cei doi operatori economici și răspunzând „cerințelor” acestora, reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin (autoritatea publică contractantă) au întocmit documentația de atribuire, care a fost transmisă Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziții publice).
Întrucât au realizat faptul că documentația de atribuire publicată fusese „greșită” (în sensul că nu permitea și achiziționarea de servicii financiare (anume încheierea contractului de leasing), documentația de atribuire modificată și publicată din nou în SEAP.

Date fiind condițiile tehnice și financiare stipulate în această documentație de atribuire (condiții stabilite în fapt de reprezentanții celor doi agenți economici și nu de Spitalul Județean, instituția publică beneficiară ori de Consiliul județean, autoritatea finanțatoare), singura ofertă a fost cea făcută de acești doi agenți economici, ofertă care a și fost declarată câștigătoare.

4. În perioada martie-iunie 2013, Duicu Ioan-Adrian i-a determinat pe doi funcționari publici din instituții din județul Mehedinți să își îndeplinească atribuțiile de control, în așa fel încât să înceteze activitatea unui anumit operator economic, indiferent de condițiile în care acesta își desfășura activitatea.

Acțiunea de instigare exercitată de către Duicu Ioan-Adrian a avut ca urmare controale efectuate de două instituții publice la operatorul economic menționat, soldate cu aplicarea de sancțiuni pecuniare semnificative, în condițiile în care operatorul economic menționat își desfășura activitatea într-un cadru legal.

La data de 4 aprilie 2013, Duicu Ioan-Adrian, folosindu-se de autoritatea și influența conferite de calitatea de președinte al CJ Mehedinți și de președinte al Organizației Județene Mehedinți a unui partid politic, a obținut un folos necuvenit pentru unul din cei doi funcționari, folos constând în efectuarea, în mod superficial, a unui control intern al instituției în cadrul căreia lucra respectivul funcționar , în așa fel încât acesta să nu fie sancționat.

În acest sens, Duicu Ioan-Adrian i-a solicitat șefului instituției publice centrale (aflate în subordinea ministerului condus de un membru al partidului politic din care face parte și Duicu Ioan-Adrian) să înceteze controlul intern care-l viza pe protejatul său.

5. În luna ianuarie 2014, Duicu Ioan-Adrian a determinat două persoane din subordine să îi pună la dispoziție unui protejat al său subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei funcții de șef serviciu la CJ Mehedinți.

Având subiectele de concurs, persoana în favoarea căreia a acționat Duicu Ioan-Adrian a câștigat concursul, în condițiile în care se înscriseseră și alte persoane.

6. În cursul lunii decembrie 2013, înaintea sărbătorilor de iarnă, Duicu Ioan-Adrian și-a folosit autoritatea și influența conferite de funcția de președinte al CJ Mehedinți și de cea de președinte al Organizației județene Mehedinți a unui partid, în scopul de a obține foloase necuvenite pentru două societăți comerciale care operează, fiecare dintre ele, câte un post local de televiziune (societăți comerciale controlate în fapt de Duicu Ioan-Adrian).

Folosul necuvenit obținut de cele două societăți comerciale a constat în sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obținute ca urmare a faptului că Duicu Ioan-Adrian a impus, prin intermediari, tuturor primarilor și tuturor funcționarilor publici cu funcții de conducere de pe raza județului Mehedinți, să plătească contravaloarea unor „urări” care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunțuri scrise pe „burtiera” ecranului) la cele două posturi de televiziune.

Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de „urări” a trebuit să plătească suma de 600 lei.

Celor trei persoane, Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin Ștefan și Popescu Constantin, li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală de inculpat, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 3 aprilie 2014 s-a dispus reținerea, pentru 24 de ore, a celor trei inculpați urmând a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel București.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane“.

Cine este Duicu: benzinar şi colecţionar de diplome

Potrivit cotidianului PUTEREA, Adrian Duicu prefigurează portretul baronului PSD de tip nou, în mileniul trei: afacerist de tip mafiot şi cu o biografie tip grilă. Sărman muncitor la Revoluţie, fără studii, a devenit în doar câţiva ani un “eminent” om de afaceri, un bun negustor de diplome şi un luminat sforar de partid.

Iată portretul complet al lui Duicu, realizat într-o anchetă din cadrul Campaniilor PUTEREA:

“Adrian Duicu a venit pe lume în 1970, în localitatea Topleţ. Decembrie ‘89 l-a prins pe tânărul Duicu benzinar de rând, la o pompă PECO.

Izbucnirea sângerosului război din fosta Iugoslavie, cu decizia României de a se gudura pe lângă NATO şi de a adera la embargoul cu produse petroliere, au trezit în tânărul Duicu spiritul partizan faţă de sârbi. Cu sprijinul logistic şi bănesc al tatălui său Ion Duicu – om potent financiar de pe Valea Cernei -, Adrian a intrat în contrabanda cu benzină de pe Clisura Dunării. Banii obţinuţi din primele tranzacţii au fost investiţi de familia Duicu întru-un lanţ de bezinării pe Valea Cernei.

După ce a prins cheag şi din afacerile „revoluţionare”, bătrânul Duicu ia afacerile pe cont propriu şi se înscrie în PSD. În 1998, fiul Duicu se angajează la propria firmă de produse petroliere – Romcomplex SRL Topleţ.

Însă în acelaşi an 1998, tatăl lui Adrian, Ion Duicu, a produs un imens scandal regional, în calitate de viceprimar al localităţii Topleţ, jud. Caraş-Severin. Duicu Senior a avut „ilustra” idee de a muta graniţa dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin cu aproximativ doi kilometri în beneficiul Caraşului. Miza era ca lanţul de benzinării ale familiei Duicu de pe Valea Cernei, înşirate pe teritoriul ambelor judeţe, să nu mai poată fi controlate şi de autorităţile din Mehedinţi.

După ce a reuşit să-şi consolideze afacerile, Adrian Duicu a înţeles cât de importantă este obţinerea unei diplome universitare. Începe cursurile „prestigioasei” Universităţi Bioterra, pe care le finalizează într-un singur an, în 1999, cu licenţă cu tot. (Bioterra a intrat în atenţia procurorilor, conducerea fiind acuzată de trafic cu diplome false.)

Cu CV-ul înnobilat de diploma Bioterra, Adrian Duicu se angajează în acelaşi an la Petrom, la benzinăria situată pe Calea Craiovei din Turnu Severin, condiţie obligatorie prin lege pentru a obţine franciza acesteia. Preia benzinăria după câteva zile, prin firma nou creată ROMINVEST OIL. Simultan, se încrie în PSD şi devine instantaneu vicepreşedintele filialei Mehedinţi. Astfel, anul 1999 se dovedeşte glorios pentru junele Duicu.

Urmează o fulminată carieră universitară pentru Adrian Duicu: pe 10 octombrie 2000 obţine diploma Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, în 2003 pe cea a Colegiului Naţional de Apărare, în iunie 2006 pe cea a Facultăţii de Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice din cadrul Universităţii Craiova, în noiembrie 2006 pe cea a Facultăţii de Inginerie din Craiova şi în decembrie acelaşi an obţine marele trofeu: diploma de absolvire a Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”.

În 2001, în plin elan de cucerire a diplomelor, Adrian Duicu este numit director al Petrom Mehedinţi, cu sprijinul preşedintelui filialei PSD, Eugen Nicolicea. Nevoit să închidă propria prăvălie, începe să deruleze matrapazlâcuri tip suveică între Petrom şi firma tatălui său. Este perioada în care le dă o serie de ţepe partenerilor de afaceri, cu deosebire firmelor de stat.

În perioada 2004-2007, mama lui Duicu depune mai multe plângeri la Poliţia din Turnu Severin, prin care reclamă că fiul său o bate pentru că se opune relaţiei extraconjugale pe care acesta o are. Sesizările sunt „pierdute” în sertarele Poliţiei, ofiţerii din oraş motivând că nu-şi pot permite să se pună rău cu potentul Adrian Duicu. Acesta nu uită de protectorul său Nicolicea, pe care îl sapă şi îi ia locul locul la preşedinţia PSD Mehedinţi.

La sfârşitul guvernării PDL, în 9 mai 2012, Adrian Duicu a fost demis de prefectul Ion Mîţu din funcţia de consilier judeţean, după ce ANI l-a găsit incompatibil pentru că firma sa derula afaceri cu statul. Însă Duicu nu a stat prea mult în afara sistemului, fiind repus în funcţie, după doar câteva zile, de noul prefect al judeţului, Nicolae Drăghia.

În iunie 2012, Adrian Duicu dă democraţiei lovitura de graţie: câştigă alegerile pentru şefia CJ Mehedinţi, exclusiv pentru faptul că PDL s-a prezentat la bătălie cu Mihai Stănişoară, un personaj antipatizat şi hulit. De atunci, poliţiştii, procurorii, judecătorii şi înalţii funcţionari mehedinţeni nu mai ies din cuvântul marelui baron Duicu”.

Magda SEVERIN

Sursă foto: PUTEREA

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.