Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în dosarul privind fraudarea referendumului organizat anul trecut pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. În dosar sunt 75 de inculpaţi, iar anchetatorii au stabilit exact cum a constituit Dragnea, ca secretar general al PSD, un grup infracţional organizat pentru încălcarea Legii referendumului. Practic, procurorii DNA au reconstituit toţi paşii utilizaţi de complicii baronului de Teleorman (pe atunci preşedinte al Consiliului Judeţean) pentru fraudarea referendumului. Amintim că procurorul care a instrumentat dosarul de corupţie este fostul şef a Secţiei “Dosare Grele” din DNA, Lucian Papici, a cărui detaşare pe post a fost revocată în urmă cu câteva zile şi a stârnit un mare scandal public.
Dosarul a fost înaintat spre judecare Înaltei Curţi de Casație și Justiție (ÎCCJ), deoarece Dragnea este deputat. El nu va scăpa însă aşa uşor ca Varujan Vosganian – în jurul căruia senatorii din Comisia juridică au făcut scut -, deoarece faptele sale au fost comise înainte de a deveni ministru al Dezvoltării Regionale.
Instanţa supremă a înregistrat dosarul şi a stabilit primul termen de judecată în 18 februarie 2014.
UPDATE 5: Instanţa supremă a admis, în 18 octombrie, cererea DNA şi a schimbat pentru data de 15 noiembrie primul termen de judecare a cauzei.
UPDATE 4: în STENOGRAMELE interceptărilor telefonice depuse la dosar, Dragnea trasa sarcini clare de scoatere la vot, cu “curaj” – adică prin utilizarea oricăror mijloace, potrivit procurorului DNA – a alegătorilor care nu votaseră până seara.
UPDATE 3: “Este un dosar politic făcut împotriva celor 7,4 milioane de români care au votat la referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu”, a acuzat președintele PSD, premierul Victor Ponta.
“De altfel, am fost amenințați direct de Traian Băsescu – a spus foarte clar că vom avea dosare politice pentru faptul că am organizat referendum și am votat pentru demiterea sa”, a adăugat Ponta.
Despre o eventuală demitere a lui Dragnea nu poate fi vorba, premierul arătând că acesta nu poate fi suspendat de președintele Traian Băsescu din funcțiile deținute în Guvern pentru că, potrivit legii răspunderii ministeriale, nu este membru al Parlamentului și nu este acuzat pentru fapte care au legătură cu activitatea de ministru.
UPDATE 2: Crin Antonescu este convins de nevinovăţia lui Dragnea: “Acuzația, așa cum am auzit-o eu – nu cunosc conținutul dosarului – și anume că dl Dragnea a făcut eforturi pentru ca la referendum oamenii să iasă la vot, să mobilizeze pe căi politice, legale, mi se pare că este o acuzație care nu stă în picioare. (…) E foarte clar, a fost un referendum, au fost 7 milioane și jumătate de oameni care au votat un lucru de care nu s-a ținut cont. A mai fost încă 1 milion aproape care a votat altceva. A fost o prezență naturală. Eu nu am cunoștință de vreo încălcare a legii și, atât cât s-a comunicat public în legătură cu acuzațiile din acest dosar, eu sunt convins de nevinovăția domnului Dragnea, dar asta este poziția mea”, a declarat copreşedintele USL.
UPDATE 1: “Nu iau în calcul să demisionez din Guvern”, a spus Dragnea, susţinând că acuzațiile ce i se aduc sunt “nefondate”.
Iată toţi inculpaţii deferiţi justiţiei:
I. NICOLAE-LIVIU DRAGNEA, secretar general al unui partid politic (la data faptelor), în prezent deputat și vicepremier, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
În rechizitoriu, procurorii arată că inculpatul Dragnea, “în calitate de secretar general al unui partid (PSD, n.r.), cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale“.
În acest sens, Dragnea “a coordonat un mecanism complex în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot“.
Concret, folosirea influenței și autorității s-a făcut în următoarele modalități:
1. Ca un prim pas, Dragnea a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid – respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai PSD -, prin care, pentru obținerea a 60% participare la vot a alegătorilor, le-a cerut “să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”.
2. În paralel, inculpatul Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid.
Sistemul informatic avea două componente IT:
– o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr;
– o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd/ referendum5.psd.ro.
“Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor”, precizează DNA.
Acest sistem informatic asigura:
– comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne;
– comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
– obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului.
3. De asemenea, Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri PSD din jud. Teleorman, unde îndeplinea la acea vreme funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de care asigura validarea referendumului.
Cine sunt cei 74 de complici
“II. Demersul infracțional al inculpatului Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători (prevăzută de art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului), infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării”, arată anchetatorii anticorupţie.
Iată cune sunt complicii, selectaţi pe secţii de votare:
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt:
– PREDUȚ SIMONA-CRISTINA și PREDUȚ MARIUS-MARINEL – membri, autorat
– BABA CONSTANTINA, președinte și DIȚĂ COSTINEL-LEONTIN, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt – instigare
– COANDĂ NICOLAE, FLORESCU MARIN, RARIȚĂ ION, TRIȚĂ CONSTANȚA – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman:
– VIȘAN MARIOARA, președinte și BEZNEA ION, MARIOARA ADRIAN, CULCEA VICTOR, STOICEA LUMINIȚA-ELENA, BARBU TEODORA-RAMONA, ZAMFIR MARIN-MARIUS – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 1 Alexandria, jud. Teleorman:
– ULMEANU IULIAN, președinte și BĂLĂNESCU GEORGE-TIBERIU, IONESCU ION – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman:
– CURCAN CONSTANTIN, președinte și FLOREA MARIANA, RUSU DĂNUȚ, ENE VASILICĂ, NEDELEA DORINEL, MĂRUNȚELU AUREL, PÂRVA ION – membri, complicitate
Biroului Electoral al Secției de votare nr. 314 Țigănești, jud. Teleorman:
– DUMITRACHE ION, președinte și PIELEANU ION, POROSCHIANU MARIN, DINU NICUȘOR SORIN, TRIFU NICOLAE, MITRAN DORINA, CIUPERCĂ CRISTINA – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman:
– FILIP ALINA-FLORINA, BARBU NICUȘOR, FERĂȘTEANU ION-DOREL, VÎLCAN TUDOR-DOREL, STEMATE MARIN – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman:
– PARTOCICĂ COSTICĂ, președinte și MIHAI ION, MATEI DANIELA, MITROI VASILE, PASCU MARIAN FLORIN, LUNGU PETRE, LEBEJOARĂ LILIANA CARLA – membri, complicitate
Biroului Electoral al Secției de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman:
– DUDE ILIE, NISTOR MARIN – membri, autorat
– NISTOR ANGELICA-MARIANA – persoană fără calitate specială, autorat și sustragere sau distrugere de înscrisuri
– SANDU ILEANA, președinte și RIZEA OLGA-IULIA, PEȚA GABRIEL, NĂDRAG ION-PAUL, CRISTEA TUDOR – complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea:
– STAN VILI – președinte, complicitate și două infracțiuni de purtare abuzivă
– CRISTIAN CORINA, HANGANU MARIA, BOBOCEA (fostă VELNIȚĂ) SIMONA, MANOLE-MIC FLORENTIN, SÎNGEREAN SORIN, TOTOLICIU ION – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj
– ZGLOBIU ANCA-MARIA, președinte și VLĂDUȚ DANIELA, VESPE ADRIANA, BÎLTEANU PAULINA, FLORESCU TEODORA, ILIE MARCEL – membri, complicitate
Biroul Electoral al Secției de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj
– FILIP CONSTANTIN, președinte și ȘOROP MARIAN, LUNGU AURORA-IRINA, SĂULESCU ELENA, NEȘA NICOLAE, CĂLĂRAȘU GHEORGHE-DANIEL, COCORANU MARIA – membri, complicitate
– RĂBOJ DANIEL, primarul comunei Bragadiru, jud. Teleorman – dare de mită
– MITROI MARIN, membru al Biroului Electoral al Secției de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman – luare de mită și complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale
“Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, arată DNA.
Acest dosar penal nu a putut să cuprindă, în mod obiectiv, analiza eventualelor infracțiuni comise în secțiile de votare de pe întreg teritoriul național, situațiile descrise și probate reprezentând numai exemple dintre cele mai relevante din punctul de vedere al procentajului de prezență la vot comparat cu media națională, mai precizează DNA.
Magda SEVERIN
