Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins astăzi, definitiv, recursul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a decis că fostul primar al Sibiului, Klaus Iohannis nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Judecătorii de la instanța supremă au respins ca nefondat recursul ANI și nu au luat în considerare decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) care s-a pronunţat pe această speţă în 16 decembrie 2014, ci au menținut sentinţa din 25 septembrie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care s-a stabilit că Iohannis nu s-a aflat în incompatibilitate.
În consecință, raportul întocmit de ANI în acest caz a fost anulat, decizia fiind definitivă.
Însă Legea 161/2003 privind incompatibilităţile prevede cu totul altceva, la articolul 87 alineatul 1, litera f): „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
În aprilie 2013, Klaus Iohannis a fost declarat incompatibili de ANI, deoarece deținea simultan funcția de primar al Sibiului și de reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la SC Apă Canal SA (începând din 30.04.2009) și SC Piețe SA (începânddin 5.08.2010).
Prin hotărârile Consiliului Local Sibiu nr. 144/30.04.2009 și nr. 231/19.07.2012, Klaus Iohannis a fost împuternicit ca reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu, iar începând cu data de 5 august 2010 a deținut și calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Piețe SA.
ANI menționa ca jurisprudență relevantă în materie rapoarte care au avut același obiect de evaluare, sentințele civile din 21.11.2012 – nr. 528/CA, nr. 529/CA, 532/CA și sentința civilă nr. 557/CA din 03.12.2012, privind mai mulți aleși locali (în categoria cărora intră și primarii) emise de Curtea de Apel Constanța, prin care s-a reținut existența stării de incompatibilitate în sensul art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Iohannis a dat în judecată ANI şi a câştigat procesul 4 luni mai târziu, în 25 septembrie 2013, la Curtea de Apel Alba Iulia.
ANI a făcut imediat recurs, însă ÎCCJ nu s-a mişcat la fel de repede: a trecut aproape un an şi jumătate până să se pronunţe, timp în care Iohannis a candidat la Preşedinţie şi a câştigat.
Aceeaşi speţă, sentinţe diferite
Ulterior, CCR a decis că un alt primar – cel din localitatea Tuzla -, aflat în aceeaşi situaţie, este incompatibil. Numai că legislaţia românească nu acceptă ca hotărârea să fie considerată precedent şi să devină literă de lege pentru restul instanţelor, ca la americani.
Sentinţa de astăzi a ÎCCJ îi va salva însă, cu siguranţă, pe ceilalţi peste 1.000 de primari găsiţi incompatibili de ANI după ce s-au grăbit să intre în AGA societăţilor de stat, pentru a le controla.
În această situaţie, din Legea incompatibilităţilor ar trebui să dispară articolul 87, alin. 1, lit. f, deoarece nu îşi mai are rostul, atât timp cât Curtea de Apel Allba Iulia respinge pe bandă rulantă (circa 30 dosare) rapoartele de incompatibilitate emise de ANI.
Alte instanţe din ţară, cum este Curtea de Apel Constanţa, a menţinut rapoartele ANI, dar trebuie să ne aşteptăm ca toţi primarii găsiţi incompatibili să-şi mute dosarele la Alba, pentru a câştiga procesele împotriva inspectorilor de integritate.
Magda SEVERIN
