Lucrarile la Autostrada Orastie – Sibiu, blocate de o descoperire arheologica “exceptionala”

La nicio luna de cand ministrul Alexandru Nazare a constatat cu ochii lui ca pe santierul Autostrazii Orastie – Sibiu se trage mata de coada, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) anunta duminica, intr-un comunicat, ca sapaturile de pe santier au scos la iveala o descoperire epocala: un depozit de piese de bronz si fier ce dateaza din perioada epocii fierului. Aceasta inseamna ca, pana la finalizarea descarcarii de sarcina arheologica, lucrarile sunt blocate in zona respectiva. Operatiunile pot dura si un an, fara a i se imputa ceva constructorului. Iar cum termenul de finalizare a autostrazii este prevazut in contract a fi primavara viitoare, inaugurarea la data stabilita este, logic, exclusa.

La inspectia de duminica pe santierul Autostrazii Bucuresti – Ploiesti, premierul Mihai Razvan Ungureanu, istoric de profesie, a precizat ca Guvernul intentioneaza chiar sa organizeze o expozitie, la Muzeul National de Istorie, cu cele mai importante artefacte arheologice descoperite in timpul lucrarilor de construire a autostrazilor. Fara a minimaliza importanta istorica a vestigiilor, rapiditatea cu care se va actiona – avand in vedere ca CNADNR are infiintat, de anul trecut, propriul departament de arheologi – va arata daca MTI are de gand sau nu sa inchida ochii la intarzierile constructorului. Mai ales ca vine campania pentru parlamentare.

“In cadrul sitului 7 (km 14,1 – km 14,5), identificat si sub denumirea Tartaria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz si fier datand din perioada epocii fierului (sec. IX-VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz si fier (podoabe, arme si piese de harnasament), depuse intr-un vas ceramic”, se arata intr-un comunicat al MTI, care precizeaza ca este pentru prima data cand un depozit de acest tip si datat in epoca fierului a fost gasit in contextul unei cercetari arheologice, nefiind o descoperire intamplatoare.

“Descoperirea este una exceptionala si cu o semnificatie stiintifica deosebita”, noteaza Ministerul Transporturilor.

Cercetarile arheologice pe traseul viitoarei autostrazi, de pe coridorul IV pan-european, sunt coordonate de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei. Pe tronsonul Orastie-Sebes, lucrarile de diagnostic arheologic au indicat, in toamna trecuta, existenta a 11 situri, iar in martie anul acesta au fost lansate cercetari in 6 dintre ele. Astfel, in raza administrativa a satului Tartaria, din comuna Salistea, judetul Alba, cercetarile arheologice preventive au evidentiat o asezare datand din perioada epocii fierului.

Datele preliminare arata ca atat asezarea – preponderent pe baza analizei ceramicii – cat si depozitul de bronzuri dateaza din perioada primei epoci a fierului. Vestigiile au fost aduse la Bucuresti, pentru conservare si restaurare.

“Cercetarea arheologica preventiva continua in toate cele 6 situri, intr-un ritm constant si sustinut, pentru a putea finaliza aceste investigatii de specialitate in termenul prevazut contractual, permitand desfasurarea lucrarilor de construire a autostrazii si fara a genera intarzieri”, mai mentioneaza MTI.

Finantare europeana

Autostrada Orastie – Sibiu este impartita in doua loturi, lucrarile fiind incepute la 15 noiembrie 2011, cu mare tamtam, in prezenta fostului ministru Anca Boagiu si a fostului premier Emil Boc. Ambele loturi au ca termen de finalizare 2013.

Vestigiile arheologice au fost descoperite pe Lotul 1, in lungime de 24,1 km, a carui proiectare si executie este realizata de SC Strabag SRL. Valoarea investitiei este de peste 166 milioane de euro. Proiectul include realizarea a 4 poduri peste cursuri de apa, a 3 poduri peste cai de comunicatii terestre (cale ferata, drumuri nationale, judetene sau agricole), a 7 subtraversari ale unor drumuri si a 15 poduri casetate. Vor fi realizate, de asemenea, doua noduri rutiere, inclusiv bretele de acces – Nodul Rutier Orastie km 1,4 si Nodul Rutier Sebes Vest km 24.

Lotul 2 cuprinde 19,7 km, de la km 24,1 la km 43,8, se intinde de la Vintu de Jos la Miercurea Sibiului si costa 114 milioane de euro, lucrarile fiind executate de Asocierea Straco Grup SRL – Studio Corona SRL Civil Engineering. Se vor executa 3 pasaje peste autostrada, 7 poduri si pasaje peste alte cai de comunicatii (cale ferata, drumuri judetene si drum agricol), 8 poduri peste cursuri de apa si 3 noduri rutiere, inclusiv bretele de acces – Nod rutier Lancram km 27, Nod rutier Sebes est km 32,6 si Nod rutier Cunta km 43,8.

Finantarea ambelor loturi este asigurata 85% din bani europeni, prin Fondul de Coeziune, iar diferenta de 15% este alocata de la bugetul de stat. Sa vedem insa daca si Comisia Europeana este dispusa sa inchida ochii la intarzierile inevitabile ale lucrarilor aferente primului lot.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.