Procurorul general Tiberiu Nițu a fost încolțit în această dimineață de jurnaliști, la sosirea la serviciu, cu întrebarea dacă a împușcat oameni la Revoluție când făcea parte din trupele de Securitate – lucru recunoscut chiar de el într-o declarație mai veche dar despre care nu mai vrea să vorbească, aspect readus însă pe tapet de Traian Băsescu.
Nițu este cel care a clasat dosarele Revoluției, decizie pentru care România este condamnată de CEDO să plătească daune familiilor celor uciși.
UPDATE ora 12.35: Parchetul General informează, într-un comunicat, că a început urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu sub acuzația de ȘANTAJ, infracțiune mult mai gravă decât cea de amenințare.
„În cauza constituită ca urmare a plângerii formulate de către doamna Firea Gabriela, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus, prin ordonanţa din data de 11 martie 2015, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de domnul Băsescu Traian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.
Azi, 18 martie 2015, domnul Băsescu Traian s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă învinuirea, context în care apărătorii acestuia au solicitat un termen pentru consultarea dosarului”.
UPDATE ora 12.30: Firea a declarat că ”declarațiile lui Traian Băsescu nu pot fi simple speculații politice, a vrut să facă presiune psihică împotriva mea în calitate de membru al Comisiei Nana, unde am avut o atitudine sobră și profesionistă”.
Ea a precizat că a fost deja audiată în ianuarie, iar de atunci se prezintă la Parchet numai avocatul său, Lucian Bolcaș.
UPDATE ora 11.22: Traian Băsescu a venit la Parchetul General la ora 11.00 și a stat 20 de minute, fără a face vreo declarație jurnaliștilor.
Firea nu s-a prezentat, venind numai avocatul ei, Lucian Bolcaș.
Ieri, după declarațiile făcute presei, Traian Băsescu a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj:
Ați împușcat pe cineva la Revoluție?
„Ați împușcat pe cineva la Revoluție?” a fost întrebat direct de ziariști Tiberiu Nițu în această dimineață.
Răspunsul a fost evaziv: „În calitatea de magistrat am calitatea la rezervă și discreție. Nu vreau să comentez afirmațiile conjuncturale ale unor oameni politici. Nu intenționez să alimentez un subiect creat artificial. Eu am fost și prim-adjunct al procurorului general, vă rog să nu insistați”, a repetat el de patru ori.
„Am spus și la bilanț că în anul 2015 să nu ne așteptăm că atacurile împotriva procurorilor vor înceta. În ceea ce mă privește, reputația mea este solidă”, a adăugat el, încercând să scape de insistențele ziariștilor.
Despre dosarul instrumentat de subalternii săi, în care fostul președinte Traian Băsescu are calitatea de suspect pentru că ar fi amenințat-o pe senatoarea PSD Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, Nițu a spus: „Este un dosar pe rolul Parchetului ÎCCJ iar procurorii derulează procedurile așa cum au stabilit”.
Întrebat dacă Traian Băsescu a sunat la cabinetul său după ce procurorii au pus sechestru pe terenurile de la Nana, Nițu a răspuns afirmativ, dar a precizat că nu a vorbit cu fostul șef al statului pe această temă.
Revoluționar cu carnet și teren de 8.000 mp
Respins inițial de Traian Băsescu pentru funcția de procuror general – la propunerea ministrului de atunci al Justiției, Mona Pivniceru -, Tiberiu Niţu s-a aflat în situația incomodă de a răspunde întrebării lui Daniel Morar, membru CSM, la audierile pentru această funcție.
„Cum ați obţinut cei 8.000 de metri pătraţi de teren consemnaţi în declaraţia de avere?”.
Enervat, Nițu a spus că nu a făcut nimic ilegal, nu a fraudat nimic: “De ce să fac public în acest context? Ce vreţi să insinuaţi, prezumţie de necinste? Nu am fost singurul, la 78 de persoane ni s-a constituit dreptul de proprietate, sunt 78 de loturi pentru fiecare, verificaţi”.
Mona Pivniceru a intervenit atunci, spunându-i lui Daniel Morar să nu îl mai streseze pe Nițu cu astfel de întrebări, afirmând că şi ea se simte stresată.
La ieşirea din sala CSM, Niţu le-a declarat jurnaliştilor că a primit în baza Legii recunoștinței eroilor martiri, pe certificatul de revoluţionar pe care îl deţine, 8.000 mp de teren.
“Militarii care au participat la Revoluţia din 1989 au beneficiat, ca şi civilii, de 10.000 mp de teren, iar în cazul celor 78 s-au dat câte 8.000, că atât a putut Primăria”, a precizat el.
În Decembrie 1989, Tiberiu Niţu era militar în termen la unitatea de la Televiziunea Română, astfel că n-ar fi trebuit să beneficieze de privilegiile unui revoluționar atât timp cât s-a aflat în serviciul statului și, mai ales, a primit ordin și a tras cu arma pentru „apărarea” televiziunii.
Fofilarea
Amintim că încă la numirea în funcția de Procuror General a lui Tiberiu Nițu, de către ministrul Justiției, Mona Pivniceru, în 15 mai 2013, președintele Traian Băsescu i-a dat acestuia termen un an să „lămurească ce a fost cu Armata în Decembrie 1989, când era soldat”.
„Pentru dl procuror Niţu am avut o solicitare specială (…) care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică – decizia militară ştim cine a luat-o: ministrul Apărării din acea vreme – dar cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului şi mai ales armata cu muniţie de război”, a spus şeful statului.
Băsescu a admis că „este dificil să stabileşti exact cine a tras, care este militarul care a tras – nu ai expertize balistice”, dar a susţinut că „istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică, ca, la Revoluţie să fie scoasă Armata, cu muniţie de război, împotriva manifestanţilor”.
„Este un răspuns, pe care dl procuror general Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor. Şi a doua întrebare: care este cadrul în care s-a luat decizia politică de a fi înarmate gărzile patriotice, cu armament şi cu muniţie de război. Nu ştiu în ce măsură vor găsi persoane vinovate că au tras, dar sunt două decizii politice esenţiale, care au generat victime, peste 1.000 de victime, este adevărat, pentru cei de la Timişoara lucrurile s-au clarificat în instanţă, dar, despre ce s-a întâmplat la Bucureşti şi în alte părţi, încă nu ştim mare lucru. Aceste două răspunsuri trebuie să mi le dea dl procuror general Niţu, într-un timp rezonabil”, a spus Traian Băsescu.
Până la încheierea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu, Nițu s-a fofilat să lămurească aceste aspecte – așa cum , de altfel, a făcut-o și antecesoarea lui, Laura Codruța Kovesi, pe vremea când a fost Procuror General.
Iar statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri victimelor represiunii de la Timişoara.
Magda SEVERIN
