Razboi si pace

Mi-am inceput cariera in industria de aparare. La inceput, cred ca am fost fascinat de arme. In timp, am realizat ca ma intriga rapiditatea cu care acestea au evoluat pe timp de conflict, dar si interactiunea pe care industria de profil o avea cu cea civila. Motoarele puternice de pe tanc au folosit mai apoi pe tractoare in agricultura, echipamentele de telemetrie a tintei – pentru masuratori de cadastru si – poate cel mai interesant subiect – legatura dintre rachetele ghidate termic si cuptoarele cu microunde…

In moment de conflict, nevoia de superioritate creste fantastic, si asa se explica si tot acest efort pentru lucruri si metode noi, precum si rapiditatea cu care noul apare si schimbarea este acceptata. Asa as descrie si timpurile noastre. Criza a transformat cresterea economica, in care era loc pentru toata lumea si in care toti isi cresteau business-ul, intr-un conflict! Unii lupta pentru market share, altii lupta sa supravietuiasca. Munitia preferata a devenit PREȚUL, in contextul in care toti vor sa fie pastrat si nivelul serviciilor.

„Uriasul” pret…

Aceasta este problema care ajunge pe masa managerilor de astazi. Bun, trebuie sa scadem pretul, ceea ce inseamna ca trebuie sa scadem costul, deci sa facem acelasi lucru cu resurse mai putine sau mai ieftine. Resurse mai ieftine inseamna sa mai imparti din presiunea care te apasa si cu cei cu care colaborezi. Ii chemi la negocieri si incepi sa pui presiune pe ei ca sa scada preturile. Dar asta nu iti aduce un avantaj competitional, pentru ca si concurentii tai fac acelasi lucru. Cum scazi celelalte resurse? Crescand productivitatea! Replica la care managerii operationali vor ridica dintr-o spranceana neincrezatori. O sa auzi ceva de genul: „sefule, oamenii astia pregatesc, in medie, 250 de cutii pe ora. Daca ma pun cu biciul pe ei, o sa pregateasca 270, aia mai solizi chiar 290 de cutii… dar, dupa o saptamana, o sa mutam noi cutiile alea, pentru ca personalul o sa fie in spital!”. Cat se poate de adevarat, dar, in acea medie de cutii mutate cu carca, mai ai si alte elemente. De exemplu, kilometrii pe care oamenii ii fac prin depozit. Poti sa faci un sistem astfel incat sa le scazi drumul de parcurs la minim, si vor avea mai mult timp pentru mutat cutii. Sau poti sa le dai in loc de liza manuala, una electrica, si se vor misca mai repede. Deja castigi la productivitate. Nu e nimic nou in asta. Mai castigi la productivitate daca ii convingi pe operatori sa nu greseasca, si nu mai pierzi timp cu reparatul paletilor. Investesti intr-un sistem de management si le dai solutii radio si scaner pentru pregatire. Cam scumpa solutia, nu? Si ii tine si ocupati sa tot scaneze… Atunci, ai putea sa implementezi pick by voice, si le eliberezi mainile. Comunicarea cu sistemul se va face prin voce si ai sanse sa castigi pana la 10% productivitate, pentru ca operatorul are mainile libere.

Productivitatea, la tinta

Dar ce te faci daca ai de pregatit o marfa migaloasa, din componente mici, cu foarte multe referinte, puse ordonat in raftulete frumos etichetate? Ca, dupa o ora de pregatire, iti danseaza ochii in etichete de raft si ti se scriu codurile de bare pe retina! Ei bine, solutia se numeste pick to light. Pui beculet la fiecare locatie, il legi la sistemul de pregatire si, atunci cand scanezi codul de comanda, activezi o mica „orga de lumini”, care iti va indica locatiile de unde sa culegi produsele. Si uite-asa, cu putin management vizual, nu mai trebuie sa te crucesti in fata rafturilor, pentru ca locatiile care te intereseaza te vor „ilumina” de-a dreptul. Iar dupa ce culegi marfa din locatia aferenta, lumina se stinge si te lasa sa treci la urmatorul beculet, care te va ghidona spre urmatoarea locatie din care sa culegi urmatorul produs. Apoi, de ce sa nu aplici si la x-dock de produse mici, si sa pui la punct o solutie de „put to light”. Vii cu referinta care te intereseaza si, cand scanezi comanda, luminitele aferente adreselor de livrare te vor conduce spre locatiile unde trebuie sa plasezi produsele. Si totusi, la un moment dat, oricat de ingeniosi am fi, un operator care munceste cu carca nu va putea sa isi depaseasca o conditie fizica naturala. Productivitatea inseamna un numar de activitati raportat la un numar de indivizi implicati, pe o perioada de timp. Atunci cand nu mai poti scade timpul, se justifica sa scazi numarul de persoane! Cum? Inlocuind oamenii si limitarile lor fizice cu masinarii. Uite-asa, am luat din nou echipa de pregatire sub lupa si am descoperit ca avem mai mereu pe cineva care ii verifica pe ceilalti. Cu solutii statistice complicate se poate sa verifici doar un anumit procent din marfa si sa scazi numarul de verificatori, dar iti asumi si un anumit risc de eroare, si tot ai un numar de ore/om de care nu scapi. In plus, verificarea asta se face la finalul pregatirii, iar cum orice eroare descoperita trebuie corectata, pierzi timp si risti si sa incurci stocul.

Dar daca pui la punct o solutie de verificare automata?

Astfel, am creat ceea ce noi numim shopping cart de pregatire, un carucior care are inglobat un mic computer conectat la unitatea centrala si care ii spune operatorului unde sa se duca si ce anume sa ia din raft. Mai mult, ca sa cresti productivitatea, pe respectivul carucior se monteaza niste senzori de greutate, care cantaresc in permanenta cutia cu produse. Si din deviatiile de greutate, caruciorul iti poate spune daca ai luat sau nu produsul corect. Si, daca tot e un carut inteligent, poti pune pe el o solutie multiorder, astfel incat sa pregatesti simultan 3 cutii… sau chiar multiplu de 3. La o trecere prin zona de picking, folosesti la maxim potentialul drumului minim critic (adica distanta cea mai scurta) si poti avea 3 cutii/comenzi pregatite la o trecere. Si verificate! Pana acum, masina a avut o eroare de sub 0,001%! Dar daca ai de-a face cu multe comenzi mici, cu referinte si unitati putine si mici in cutie? Ei bine, poti sa gandesti o linie de pregatire dinamica, astfel incat fiecare operator sa aiba in dreptul lui un numar de referinte, iar cand ajunge cutia cu comanda in dreptul lui, verifica si pune ce e de pus, apoi trimite cutia catre urmatorul post de lucru. O inovatie simpla, practic am copiat o linie de manufacturare, insa, in loc sa asamblam componente diferite intr-un produs finit, le punem, pur si simplu, intr-o cutie.

Inarmarea cu roboti

Acestea sunt doar cateva exemple. O sa ma intrebati unde o sa ne oprim… nu trebuie sa ne oprim, ci doar sa ne adaptam. In tarile vestice, unde forta de munca e scumpa, oamenii au fost inlocuiti cu masini. Atunci cand forta de munca va pune aceasta presiune pe pret, o sa inlocuim si noi oamenii cu roboti. Pe spatii mici, am inceput deja. Clientii vor preturi bune, dar nu vor sa faca rabat la nivelul serviciilor sau calitatea produselor. Piata este concurentiala si, aparent, in supraproductie, asa ca, inevitabil, la produse sensibil egale din punct de vedere al calitatii, decizia o da pretul, iar acesta este influentat de costul de productie. Costul este, la randul lui, influentat de nevoia de resurse – de orice fel, de la resursa umana pana la materii prime de productie. Cu cat esti mai competitiv in utilizarea resurselor, cu atat ai un pret mai mic sau o marja de castig mai mare. Ideal ar fi sa le impaci pe amandoua. Asa ca nu te poti opri din a cauta solutii noi, mai bune, in fiecare zi.

„It’s not the big that eat the small – it’s the fast that eat the slow” (Jason Jenings). Asa se explica de ce firme mici, flexibile, cresc si ataca pe cei mari, in timp ce colosii se misca din ce in ce mai incet, pana se prabusesc din cauza blocajelor in care intra.

Se spune ca, daca ai o problema grea de rezolvat, sa i-o dai unui lenes, ca va gasi solutie mai usoara si mai rapida. Iar cand te vezi cu problema rezolvata, nu da lenesul afara, muta-l pe urmatoarea problema.

Catalin OLTEANU

Director general FM Logistic

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.